joi, 19 ianuarie 2017

Măsuri asigurătorii la nivel european

Drew Patrick Miller, unsplash
De ieri, 18 ianuarie 2017 a intrat în vigoare REGULAMENTUL (UE) NR. 655/2014 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI de instituire a unei proceduri pentru ordonanța asigurătorie europeană de indisponibilizare a conturilor bancare în vederea facilitării recuperării transfrontaliere a datoriilor în materie civilă și comercială.

Practic procedura permite, dacă este cazul de recuperare a unei creanțe transfrontalier în cadrul Uniunii Europene, să se instituie printr-o procedură simplă în țara de origine a creditorului echivalentul unei popriri asigurătorii asupra conturilor debitorului. Regulamentul face deosebire între cei care au o creanță constată printr-o hotărâre judecătorească, act autentic sau tranzacție judiciară și creditorii care nu au creanțe astfel constatate. Pentru cei din urmă există și obligația de a constitui o garanție în cazul în care apelează la o astfel de procedură.
Debitorii nu sunt informați asupra acestei proceduri. Banca implicată în aceasta procedură este ținută să nu informeze debitorul de o astfel de procedură înainte de finalizarea sa (instituirea măsurii asigurătorii- indisponibilizarea sumelor din conturi). În cadrul procedurii există mijloace de a se cere informații despre conturile debitorului, în cazul în care creditorul nu are informații exacte asupra conturilor deținute de către debitor.
Măsura asiguratorie are aceeași ordine de preferință ca cea acordată pentru hotărâri judecătorești similare în dreptul statului în care se solicită executarea.
Taxele nu trebuie să fie mai mari decât cele solicitate de statul în care se face cererea pentru ordine judecătorești similare. Cererile echivalente în România se taxează cu 100 de lei.
Pentru a apela la această procedură creditorul trebuie să aibă o creanță exprimată într-o valoare monetară și să arate că există un risc ca debitorul să facă în așa fel încât să împiedice sau să îngreuneze executarea creanței.
Procedura nu poate fi folosită asupra debitorilor în insolvență. O dificultate este prevederea că nu pot fi supuse acestei măsuri asigurătorii sume de bani sume de bani care sunt exceptate de la executare potrivit dreptului național al locului de executare (de exemplu sunt plafoane prevăzute ca sume minime necesare subzistenței).

Marea Britanie și Danemarca sunt exceptate de la aplicarea acestei proceduri.

sâmbătă, 14 ianuarie 2017

Semnal 14.01.2017

Lotte Meijer, unsplash
Financiar-fiscal

Legea nr. 2/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal şi pentru modificarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, Parlamentul României, În vigoare de la 15.01.2017.
Nu se mai plătesc impozite pentru pensii sub 2000 lei. Românii care au asigurări de sănătate la un sistem de asigurări străin sunt scutiți deplata contribuției la asigurări, dacă acel sistem acoperă si teritoriul României. Pensionarii sunt scutiți de plata asigurărior de sănătate.

Ordinul nr. 210/2017 privind modificarea Ordinului preşedintelui Agenţiei Naţionale de
Administrare Fiscală nr. 3.698/2015 pentru aprobarea formularelor de înregistrare fiscală a
contribuabililorşi a tipurilor de obligaţii fiscale care formează vectorul fiscal şi pentru abrogarea
Ordinului preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 3.841/2015 privind
aprobarea modelului şi conţinutului formularului (088) „Declaraţie pe propria răspundere
pentru evaluarea intenţiei şi a capacităţii de a desfăşura activităţi economice care implică
operaţiuni din sfera TVA“, ANAF, În vigoare de la 1 februarie 2017 Monitorul Oficial nr. 40 din 13.01.2017.
Este eliminat formularul 988.

Ordinul nr. 63/2017 privind aprobarea modelelor unor formulare utilizate în domeniul colectării creanţelor fiscale, precum şi pentru modificarea Ordinului preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 3.454/2016 pentru aprobarea Procedurii de executare silită în cazul debitorilor care au de încasat sume certe, lichide şi exigibile de la autorităţi sau instituţii publice, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală - ANAF, În vigoare de la 11.01.2017,  Monitorul Oficial, Partea I nr. 32 din 11.01.2017


Ordinul nr. 94/2017 pentru modificarea şi completarea Normelor privind utilizarea declaraţiilor vamale simplificate şi înscrierea în evidenţele declarantului, aprobate prin Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 1.887/2016, Ordinul nr. 94/2017, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală - ANAF, Monitorul Oficial, Partea I nr. 35 din 12.01.2017

Achiziții publice

Instrucţiunea nr. 1/2017 emisă în aplicarea prevederilor art. 179 lit. g) şi art. 187 alin. (8) lit. a) din Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice, respectiv a art. 192 lit. g) şi a art. 209 alin. (8) din Legea nr. 99/2016 privind achiziţiile sectoriale, Agenţia Naţională pentru Achiziţii Publice, În vigoare de la 11.01.2017, Monitorul Oficial, Partea I nr. 32 din 11.01.2017

Drepturile omului

Hotărârea din 5 aprilie 2016 în Cauza Cazan împotriva României, ,Curtea Europeană a Drepturilor Omului - CEDO, În vigoare de la 12.01.2017, Monitorul Oficial, Partea I nr. 36 din 12.01.2017

Cu toate acestea, Curtea reaminteşte că a reiterat principiul conform căruia sarcina probei faptelor săvârşite revine autorităţilor atunci când o persoană se află în mâinile poliţiei sau unei autorităţi comparabile; de asemenea, precizează că acest principiu se aplică chiar şi în cazul în care persoana se află într-un alt context decât lipsirea de libertate propriu-zisă, precum este cazul unui control al identităţii sau al unui simplu interogatoriu (Bouyid, citată anterior, pct. 84). Totodată, a mai subliniat că interzicerea utilizării forţei fizice, atunci când nu este strict necesar impusă de comportamentul persoanei interesate, se aplică atunci când aceasta din urmă este lipsită de libertate sau, mai general, atunci când se confruntă cu agenţi ai forţelor de ordine (Bouyid, citată anterior, pct. 88). Deşi, spre deosebire de Cauza Bouyid, citată anterior, reclamantul în speţă s-a prezentat din proprie iniţiativă la secţia de poliţie, Curtea notează că acesta s-a confruntat cu un agent al forţelor de ordine în calitatea sa de avocat al unui client care dorea informaţii cu privire la un dosar penal deschis împotriva sa.

joi, 12 ianuarie 2017

Datele personale trebuie prelucrate cu bună credință

Roxane Clediere, unsplash
Conceptul de “prelucrare cu bună credinţă” este unul cheie pentru a înţelege regulile în domeniul protecţiei datelor personale.
În primul rând, transparenţa este deosebit de importantă în acest domeniu. Persoanele trebuie să ştie întotdeauna când datele lor personale sunt prelucrate sau urmează a fi prelucrate pentru a putea să consimtă la aceasta (sau să refuze) în mod informat.
Bineînţeles transparenţa trebuie manifestată de la început, chiar din momentul culegerii datelor, pentru ca datele care au fost obţinute fără consimţământul personalor vizate, de regulă, nu îndeplinesc caracteristica de a fi fost prelucrate cu bună credinţă.
Dacă datele provin de la  persoane juridice (bineînţeles este vorba de date personale deţinute de persoane juridce), acest consimţământ trebuie să provină de la o persoană autorizată, adică fie de la reprezentantul legal al acelei persoane juridice sau de la funcţionarul acelei persoane juridice care în mod obişnuit răspunde de prelucrarea acelor date.  Faptul că datele provin de la un angajat oarecare al unei persoane juridice nu înseamnă că acel consimţământ asupra prelucrării datelor personale există.
Transparenţa trebuie să meargă şi mai departe, asupra a ceea ce se întâmplă cu datele respective.
De pildă, dacă există intenţia ca datele să fie împărtăşite şi cu alte persoane atunci persoana ale cărei date personale sun prelucrate trebuie să fie informată asupra acestui lucru.
Transparenţă înseamnă şi ca persoana respectivă să cunoască în mod exact cine îi prelucrează datele personale, astfel că informaţii complete asupra identităţii şi locului unde poate fi găsit cel care prelucrează datele personale trebuie oferite.
În ce priveşte modul cum sunt folosite datele, dacă aveţi un magazin de cărţi online, nu va fi nicio problemă să folosiţi baza de date pentru a vă anunţa clienţii că veţi începe să vindeţi, de pildă, şi muzică. Însă dacă veţi face reclamă la vacanţe în mările tropicale unii clienţi se poate să considere că o astfel de reclamă este o utilizare care excede acordului pe care l-au dat iniţial cînd au dat datele personale pentru a cumpăra cărţi.
Mai concret, aceste aspecte trebuie să se regăsească într-o informare, care să fie uşor accesibilă persoanei ale cărei date personale sunt colectate. Acerastă informare se regăsesşte sub diverse titluri “prelucrare date personale”, “date personale” “condiţii privind datele personale” sau, în engleză “privacy notice”, “fair processing notice”.
Când se redactează o astfel de notă de informare trebuie să se reţină că aceasta trebuie să răspundă la trei aspecte:

  1. cine va procesa datele personale (cu date complete de identificare),
  2. în ce scop vor fi procesate datele,
  3. orice circumstanţe importante cu privire la această prelucrare. Desigur această formulare extrem de generală cazurile concrete putând fi foarte diverse. În mod sigur, aşa cum arătam mai sus, faptul că se intenţionează transmiterea datelor către un terţ este o circumstanţă importantă, care trebuie inclusă în această notificare. De asemenea, este important să se regăsească în această notificare informaţii despre modul în care persoana poate dispune de aceste informaţii personale, de exemplu cum poate cere ca acestea să fie şterse.

miercuri, 11 ianuarie 2017

Semnal 11.01.2016

Gemma Evans, unsplash
In domeniul financiar-fiscal au apărut o serie de norme cu caracter tehnic care trebuie cunoscute:

Ordinul nr. 3706/2016 pentru aprobarea Procedurii de înregistrare a acordurilor încheiate de angajatori nerezidenţi care nu au sediu social, sediu permanent sau reprezentanţă în România şi care datorează contribuţiile sociale obligatorii pentru salariaţii lor, potrivit prevederilor legislaţiei europene aplicabile în domeniul securităţii sociale, precum şi ale acordurilor privind sistemele de securitate socială la care România este parte, precum şi a altor aspecte procedural, , Agenţia Naţională de Administrare Fiscală – ANAF, Monitorul Oficial, Partea I nr. 19 din 09.01.2017

Ordinul nr. 872/5932/2284/2903/2016 privind încadrarea în activitatea de creaţie de programe pentru calculator, Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale, Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice, Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice - MMFPSPV, Ministerul Finanţelor Publice – MFP, În vigoare de la 01.02.2017, Monitorul Oficial, Partea I nr. 22 din 09.01.2017.


Ordinul nr. 3737/2016 pentru aprobarea Procedurii de înregistrare a persoanelor impozabile, în vederea utilizării unuia dintre regimurile speciale pentru servicii electronice, de telecomunicaţii, de radiodifuziune sau televiziune, precum şi pentru declararea taxei pe valoarea adăugată, potrivit prevederilor art. 314 şi art. 315 din Codul fiscal, în situaţia în care România este stat membru de înregistrare, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală – ANAF, Monitorul Oficial, Partea I nr. 25 din 10.01.2017.

În domeniul relațiilor de muncă a fost publicată deja celebra hotărâre a Înaltei Curți de Casație și Justiție privind posibilitatea comunicării deciziei de concediere prin e-mail.

Decizia nr. 34/2016 privind examinarea sesizării formulate de Curtea de Apel Iaşi - Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale în Dosarul nr. 6.975/99/2014, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – ÎCCJ, În vigoare de la 09.01.2017, Monitorul Oficial, Partea I nr. 18 din 09.01.2017

În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 77 din Codul muncii, cu referire la dispoziţiile art. 278 alin. (1) din Codul muncii şi la dispoziţiile art. 1.326 din Codul civil, decizia de concediere individuală emisă potrivit dispoziţiilor art. 76 din Codul muncii se poate comunica prin poşta electronică, aceasta reprezentând o modalitate de comunicare aptă din punct de vedere procesual să declanşeze curgerea termenului de contestare jurisdicţională a deciziei, potrivit dispoziţiilor art. 211 lit. a) din Legea nr. 62/2011 raportat la dispoziţiile art. 216 din acelaşi act normativ, cu referire la dispoziţiile art. 184 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în condiţiile în care salariatul a comunicat angajatorului aceste date de contact şi există o uzanţă a acestei forme de comunicare între părţi.

marți, 10 ianuarie 2017

Semnal 10.01.2017

Alejandro Scaff, unsplash
Anul începe bine din punct de vedere financiar-fiscal cu unele reduceri de taxe și impozite. Legea nr. 1/2017 privind eliminarea unor taxe şi tarife, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative,  În vigoare de la 01.02.2017, Monitorul Oficial, Partea I nr. 15 din 06.01.2017
Fără taxa radio-TV, fara taxa de cazier fiscal,fără unele taxe la Registul Comerțului, fără taxe cosnulare,fără taxe extrajudiciare de timbru, fără timbrul de mediu pentru autovehicule, și sunt enumerate doar câteva din taxele eliminate.

Ordonanţa de urgenţă nr. 3/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, Guvernul României, În vigoare de la 06.01.2017, Monitorul Oficial, Partea I nr. 16 din 06.01.2017.
Contribuabilii care desfăşoară exclusiv activitate de inovare, cercetare-dezvoltare, definită potrivit Ordonanţei Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi activităţi conexe acesteia sunt scutiţi de impozit pe profit în primii 10 ani de activitate. Această facilitate fiscală va fi pusă în aplicare în condiţiile respectării reglementărilor în domeniul ajutorului de stat.
Incepand cu 01 februarie 2017, intreprinderile care  au realizat venituri care nu au depăşit echivalentul în lei a 500.000 euro vor fi considerate microintreprinderi. Cursul de schimb pentru determinarea echivalentului în euro este cel valabil la închiderea exerciţiului financiar în care s-au înregistrat veniturile.  Pentru anul 2016, acest plafon de 500.000 euro se determină în lei utilizand cursul de 1 euro = 4,5411 lei, respectiv reprezintă suma de 2.270.550 lei. Cota va fi de 1% pentru cele cu salariați și 3% pentru cele fără salariați.
Foarte important: impozitul pe microintrepribderi este obligatoriu, nu se poate opta.
Sunt scutiți de impozitul pe venit unii salareiați sezonieri.
Abonamentele de sănătate suportate de salariati sunt deductibile la calculul impozitului pe venit intr-o valoare de 400 euro anual.
Vânzările de active din patrimoniul personal (constructii, terenuri) sunt scutite de impozit pentru suma de 450.000 lei.
Pentru suma ce depașește această valoare, se plătește un impozit în cota de 3%.
Se abrogă plafonul de 5 x salariul mediu brut ca suma maximă la care se calculeaza contribuția de asigurări sociale/pensii pentru persoanele ce realizeaza venituri din salarii sau asimilate salariilor. Aceasta abrogare este valabila atat pentru contribuția individuala suportată de persoana fizică, cât și pentru contribuția datorată de angajator.Pentru persoanele fizice ce desfșsoară activitați independente sau pentru persoanele fizice ce realizează venituri din drepturi de proprietate intelectuală, se pastrează plafonul maximal de 5 x salariul.
Pentru veniturile din investiții (dividende, dobânzi, cedarea părților sociale și a acțiunilor etc), nu se datorează contribuția la sănătate dacă persoana fizică realizează venituri ce sunt supuse deja contribuției la sănătate (venituri din salarii, pensii, activități independente etc


Înalta Curte de Justiție și Casație continua activitatea de lămurire a unor aspect legate de procedurile judiciare.
Decizia nr. 20/2016 privind examinarea recursului în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 915 alin. (2) din Codul de procedură civilă, cu privire la înţelesul noţiunii de "acord" al părţilor din cuprinsul tezei a doua a acestui text de lege, respectiv condiţiile de formă pe care trebuie să le îndeplinească convenţia părţilor cu privire la alegerea instanţei care ar urma să soluţioneze acţiunea de divorţ, în situaţia în care nici reclamantul şi nici pârâtul nu au locuinţa pe teritoriul României, ICCJ, În vigoare de la 27.12.2016, Monitorul Oficial, Partea I nr. 1049 din 27.12.2016.
În interpretarea şi aplicarea art. 915 alin. (2) din Codul de procedură civilă, stabileşte că acordul părţilor cu privire la alegerea instanţei care urmează să soluţioneze acţiunea de divorţ trebuie să fie exprimat expres.

Decizia nr. 44/2016 privind examinarea sesizării formulate de Tribunalul Sibiu - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal în Dosarul nr. 11.338/306/2014, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – ÎCCJ, În vigoare de la 28.12.2016,
În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 31 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare, plângerea împotriva procesului-verbal de constatare a contravenţiei trebuie şi motivată în termenul de 15 zile de la data înmânării sau comunicării procesului-verbal de contravenţie, fiind supusă procedurii de regularizare a cererii de chemare în judecată prevăzută de art. 200 din Codul de procedură civilă.

Decizia nr. 39/2016 privind examinarea sesizărilor conexate formulate de Tribunalul Constanţa - Secţia I civilă în dosarele nr. 14.150/212/2015 şi nr. 11.092/212/2015 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea modului de interpretare şi aplicare a dispoziţiilor art. 21 alin. (2) din Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, referitor la condiţia de stabilire a domiciliului în localitatea în care se atribuie terenul, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – ÎCCJ, În vigoare de la 28.12.2016, Monitorul Oficial, Partea I nr. 1055 din 28.12.2016.
În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 21 alin. (2) din Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, condiţia de stabilire a domiciliului în localitatea în care se atribuie terenul poate fi îndeplinită ulterior emiterii titlului de proprietate, neîndeplinirea acesteia atrăgând sancţiunea specifică prevăzută de dispoziţiile art. 49 din aceeaşi lege.

Proprietate imobiliară Ordonanţa de urgenţă nr. 100/2016 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, precum şi a Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, Guvernul României, În vigoare de la 27.12.2016, Monitorul Oficial, Partea I nr. 1052 din 27.12.2016
Sunt de notat regulile privind avizul de inițiere a unui plan de urbanism zonal, obligația consilierilor locali /județeni de a motiva votul lor pentru documnetațiile d eurbanism, precum și reglementarea fermă a interdicției de a se aproba documnetații de urbanism/construire pentru imobile de ja construite și care nu respectă normele în vigoare.