luni, 26 iunie 2017

Legislație implicată în protecția datelor personale

Photo by Samuel Zeller on Unsplash
La nivel european datele personale sunt protejate de doua sisteme de norme.
Unul dintre acestea este constituit de sistemul de reguli instituit de Convenția Europeană a Drepturilor omului. Cel de al doilea sistem mult mai substanțial, este cel al Dreptului Uniunii Europene.
În ce privește Convenția Europeană a Drepturilor Omului (CEDO)  art. 8 din Convenție garantează respectarea dreptului de viață privată, familie, a domiciliului și a corespondenței.
In baza acestei dispoziții Curtea Europeană a Drepturilor Omului a pronunțat hotărâri în legătură cu protecția datelor personale în cazuri în care s-au strîns informații despre viața personală a unei persoane ( cazul Leander contra Suediei http://hudoc.echr.coe.int/eng?i=001-57519)  în cazul interceptării comunicațiilor electronice și telefonice (cazul Klass contra Germaniei http://hudoc.echr.coe.int/eng?i=001-57510) supravegherea la locul de muncă (cazul Copland contra Regatului Unit http://hudoc.echr.coe.int/eng?i=002-2765) utilizarea de sisteme CCTV ( Peck contra Regatului Unit) protejarea imaginii unei persoane (cazul Von Hannover contra Germaniei http://hudoc.echr.coe.int/eng?i=003-3834293-4402305) sau protejarea reputației unei persoane (Pfeifer contra Austriei http://hudoc.echr.coe.int/eng?i=003-2168095-2304628)
 Drepturile protejate prin art. 8 din Convenție nu sunt considerate absolute. În aplicarea lor statele pot institui restrîngeri prin lege atunci cînd există un motiv justificat (de exemplu siguranța națională) și în limita în care această restrîngere este justificată raportat la funcționarea unei societăți democratice.
Mai mult a fost încheiată o Convenție cu nr. 108 semnată în 1981 și intrată în vigoare în 1985 Convenție care are ca obiect protejarea persoanelor față de prelucrarea automatizată a datelor personale. Conventia a fost modificata în 2001 pentru a cuprinde dispoziții privind fluxurile transfrontaliere de date.
Deși uneori se fac confuzii Convenția Europeană a Drepturilor Omului este un act juridic internațional care nu are legătură cu Uniunea Europeană. România este membră și în Uniunea Europeană cât și parte în Convenția Europeană a drepturilor Omului astfel că persoanele care consideră că le-au fost încălcate drepturile pot apela la ambele reglementări pentru a obține protecția juridică.
Sub aspectul respectării drepturilor omului Uniunea Europeană Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene (Carta) care în art. 7 și 8 dispune protejarea dreptului de viață privată, familie, a domiciliului și a corespondenței , precum și a datelor personale.
După cum se poate observa Uniunea Europeană, spre deosebire de CEDO, evidențiază protecția datelor personale ca un drept fundamental distinct și nu doar ca o parte a dreptului la viață privată.
Uniunea Europeană însă are un sistem de reglementări mult mai sofisticat privind protecția datelor personale, dincolo de enunțarea acestor principii.
Principala dispoziție este Directiva 95/46/CE privind protecția persoanelor privind prelucrarea datelor personale și libera circulație a acestor date. Statele membre au implementat în Legislația națională dispozițiile acestei Directive. În romînia transpuberea acestei legislațoii s-a făcut în special prin Legea nr. 677/2001  privind protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal.
 Trebuie notata că Uniunea Europeană pentru a asigura un nivel de unificare a regulilor privind datele personale a adoptat Regulamentul General privind Proteția Datelor (RGPD) care va intra în vigoare în 25 mai 2018. Spre deosebire de Directivă Regulamentul se va aplica în mod direct în toate statele, fără a mai fi nevoie de legi de aplicare emise de statele membre ale uniunii.
Dispoziţii foarte importante pentru domeniul care fac obiectul prezentei cărţi se găsesc şi în Legea 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal şi protecţia vieţii private în sectorul comunicaţiilor electronice. Aceste dispoziţii preiau în legislaţia românească dispoziţiile Directivei 2002/58/EC, sau Directivei 2000/31/CE , cu modificările ei dintre care cele mai importante în domeniul comunicaţiilor electronice aduse prin Directiva 2009/136/EC.
În aplicarea acestor reguli un rol important îl are Curtea de Justiție a Uniunii Europene ale cărei hotărâri sunt obligatorii și generale în ce privește dezlegarea unor aspecte de drept care țin de aplicarea legislației europene.
Deși nu sunt obligatorii un rol important îl au și avizele Grupului de lucru Articolul 29, un organism constituit din reprezentanții autorităților responsabile de protecția datelor personale din statele membre și care emite îndrumări privind aplicarea regulilor din domeniul protecției datelor personale.

Pe plan intern Autoritatea Națională pentru Supravegherea Prelucrării Datelor Personale (ANSPDP) emite decizii cu caracter normativ care reglementează unele aspecte privind prelucrarea datelor personale.

miercuri, 21 iunie 2017

Semnal 21.06.2017 - Simplificarei birocratie inmatriculari si permise auto

Ben White, unsplash
Transporturi
Ordinul nr. 58/2017 pentru modificarea și completarea unor acte normative privind proceduri referitoare la înmatricularea vehiculelor și permisul de conducere, Ministerul Afacerilor Interne – MAI, Monitorul Oficial, Partea I nr. 431 din 12.06.2017
Ordinul prevede simplificarea unor proceduri, de exemplu posibilitatea transmiterii actelor prin email, prin posta, etc, și unele actualizări corespunzătoare unor schimbări din legislație.

Financia-fiscal
Ordonanța de urgență nr. 42/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, Guvernul României, Monitorul Oficial, Partea I nr. 436 din 13.06.2017
Obligații de raportare a societăților mamă asupra operațiunilor grupului din toate țările în care operează grupul. De asemenea,autoritățile fiscale vor organiza schimburi de informații. Autoritățile vor avea acces la mai multe informații legate de activitățile grupurilor de firme și implicit vor putea supraveghea mai strâns problematica prețurilor de transfer.

Diverse

Hotărârea nr. 419/2017 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 151/2015 privind procedura insolvenței persoanelor fizice, Guvernul României, Monitorul Oficial, Partea I nr. 436 din 13.06.2017

marți, 13 iunie 2017

Semnal 13.06.17 - Regulamentul de receptie a lucrarilor

Neslihan Gunaydin, unsplash

Constructii

Hotărârea nr. 343/2017 pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 273/1994 privind aprobarea Regulamentului de recepție a lucrărilor de construcții și instalații aferente acestora, Guvernul României, Monitorul Oficial, Partea I nr. 406 din 30.05.2017

Din componența comisiei de recepție la terminarea lucrărilor fac parte, în mod obligatoriu:

a) un reprezentant desemnat de către investitor, care este și președintele comisiei;

b) un reprezentant desemnat de către autoritatea administrației publice competente care a emis autorizația de construire/desființare;

c) 1-3 specialiști în domeniul lucrărilor de construcții supuse recepției, în funcție de categoria și clasa de importanță a construcțiilor, desemnați de investitor, alții decât cei implicați în proiectarea/execuția obiectivului de investiții; aceștia își desfășoară activitatea ca angajați ai investitorului, cu contract de muncă sau pe bază de contract de prestări servicii, ca persoană fizică autorizată, după caz, potrivit legii.

Componența comisiei de recepție la terminarea lucrărilor) se completează, în mod obligatoriu, cu:

a) un reprezentant desemnat de către Inspectoratul de Stat în Construcții - I.S.C. în următoarele cazuri:

- pentru obiective de investiții, indiferent de sursa de finanțare, care constau în realizarea de construcții noi încadrate, conform prevederilor anexei nr. 3 la Hotărârea Guvernului nr. 766/1997 pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea în construcții, cu modificările și completările ulterioare, în categoria de importanță A - "excepțională", B - "deosebită" și C - "normală", precum și în cazul lucrărilor de intervenții la aceste categorii de construcții;

- pentru obiective de investiții de interes public sau social finanțate total sau parțial din fonduri publice, care constau în realizarea de construcții noi încadrate, conform prevederilor anexei nr. 3 la Hotărârea Guvernului nr. 766/1997, cu modificările și completările ulterioare, în categoria de importanță D - "redusă", precum și în cazul lucrărilor de intervenții la aceste categorii de construcții;

b) un reprezentant desemnat de către inspectoratele pentru situații de urgență județene/București-Ilfov, pentru categoriile de construcții prevăzute în Legea nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor, cu modificările și completările ulterioare;

c) un reprezentant desemnat de către direcțiile județene pentru cultură/Direcția pentru Cultură a Municipiului București, în cazul construcțiilor nominalizate în lista monumentelor istorice;

d) un reprezentant desemnat de către ordonatorul principal de credite bugetare, care nu are sau nu se subrogă calității de investitor în cazul obiectivelor de investiții care constau în realizarea de construcții noi încadrate, conform prevederilor anexei nr. 3 la Hotărârea Guvernului nr. 766/1997, cu modificările și completările ulterioare, în categoria de importanță A - "excepțională" sau B - "deosebită", respectiv la lucrări de intervenții la aceste categorii de construcții, finanțate total sau parțial din fonduri publice și pentru care aprobarea documentațiilor tehnico-economice este de competența Guvernului.

Secretariatul comisiei de recepție la terminarea lucrărilor este asigurat de un diriginte de șantier autorizat implicat în verificarea calității lucrărilor executate pentru realizarea construcției și a intervențiilor la construcția existentă, care întocmește, în numele investitorului, documentele de recepție la terminarea lucrărilor și constituie carte tehnică a construcției.

Dirigintele de șantier autorizat prevăzut la alin. (3) nu face parte din componența comisiei de recepție.

Reprezentanții executantului și ai proiectantului participă, în mod obligatoriu, în calitate de invitați, la recepția la terminarea lucrărilor, în conformitate cu prevederile Legii nr. 10/1995, republicată.

Convocarea comisiei o face investitorul. Dac[ acesta nu o face, conform unei proceduri o poate face executantul.

După încheierea procesului-verbal de recepție la terminarea lucrărilor, investitorul nu poate emite alte solicitări de remediere de lucrări, penalizări, diminuări de valori și altele asemenea decât cele consemnate în procesul-verbal de recepție la terminarea lucrărilor. Fac excepție viciile ascunse descoperite în termenul stabilit conform legii, precum și viciile structurii de rezistență rezultate din nerespectarea normelor de proiectare și de execuție în vigoare la data realizării construcției, descoperite pe toată durata de existență a construcției.

Recepția finală este organizată de proprietar, acesta stabilind data de începere a recepției finale, în maximum 10 zile de la expirarea perioadei de garanție. Perioada de garanție este cea prevăzută de lege sau cea ofertată de către executant în cadrul procedurii de achiziție a execuției lucrărilor și menționată în contractul de execuție/lucrări, care nu poate fi mai mică decât cea prevăzută de lege.

Din componența comisiei de recepție finală fac parte:

a) un reprezentant desemnat de către proprietar sau asociația de proprietari, care este și președintele comisiei;

b) un reprezentant desemnat de către investitor, în cazul în care acesta nu îndeplinește și calitatea de proprietar;

c) 1-3 specialiști în domeniul lucrărilor de construcții supuse recepției, în funcție de categoria și clasa de importanță a construcțiilor, desemnați de proprietar/asociația de proprietari, alții decât cei implicați în proiectarea/execuția obiectivului de investiții; aceștia își desfășoară activitatea ca angajați ai proprietarului, cu contract de muncă sau pe bază de contract de prestări servicii, ca persoană fizică autorizată, după caz, potrivit legii.

Reprezentanții executantului și ai proiectantului participă, în mod obligatoriu, în calitate de invitați, la recepția finală.

Cartea tehnică a construcției cuprinde documentația privind proiectarea, documentația privind execuția, documentația privind recepția și documentația privind urmărirea comportării în exploatare și intervenții în timp asupra construcției.

Cartea tehnică se întocmește prin grija investitorului și se predă proprietarului construcției astfel:

a) documentația privind proiectarea actualizată la data recepției la terminarea lucrărilor și documentația privind execuția, la recepția la terminarea lucrărilor;

b) documentația privind recepția, precum și documentația privind urmărirea comportării în exploatare și intervenții asupra construcției, la recepția finală a lucrărilor de construcții.

Proprietarii construcțiilor au obligația să păstreze și să completeze la zi documentațiile. În cazul asociației de proprietari, cartea tehnică a construcției se păstrează și se completează la zi de către administrator.

Prevederile din cartea tehnică a construcției referitoare la exploatare sunt obligatorii pentru proprietar, administrator și utilizator.

La înstrăinarea construcției, cartea tehnică se predă noului proprietar.

Concurenta

Ordonanța de urgență nr. 39/2017 privind acțiunile în despăgubire în cazurile de încălcare a dispozițiilor legislației în materie de concurență, precum și pentru modificarea și completarea Legii concurenței nr. 21/1996, Guvernul României, Monitorul Oficial, Partea I nr. 422 din 08.06.2017

Orice persoană care a suferit un prejudiciu cauzat de o practică anticoncurențială interzisă potrivit prevederilor Legii nr. 21/1996, republicată, cu completările ulterioare, și/sau ale art. 101 sau 102 din TFUE poate solicita și obține repararea integrală a prejudiciului respectiv.

Competența de a soluționa cererile de reparare a prejudiciului cauzat de întreprinderi ca urmare a unei încălcări a legislației în materie de concurență revine Tribunalului București. Hotărârea tribunalului poate fi atacată cu apel la Curtea de Apel București, împotriva hotărârii acesteia putând fi declarat recurs la Înalta Curte de Casație și Justiție.

Financiar-fiscal

Ordinul nr. 1546/2017 pentru aprobarea modelului și conținutului formularului (014) "Notificare privind modificarea anului fiscal, Agenția Națională de Administrare Fiscală – ANAF, Monitorul Oficial, Partea I nr. 401 din 29.05.2017

Achizi’ii publice

Ordinul nr. 121/2017 privind acordarea de consiliere metodologică, Agenția Națională pentru Achiziții Publice, Monitorul Oficial, Partea I nr. 399 din 26.05.2017

Proceduri judiciare

Decizia nr. 28/2017 privind examinarea sesizării formulate de Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal, în Dosarul nr. 391/36/2014, ICCJ, Monitorul Oficial, Partea I nr. 378 din 22.05.2017

Noțiunea de "autoritate publică", astfel cum este definită de art. 2 alin. (1) lit. b) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, nu este similară cu cea de "instituție publică", astfel cum este prevăzută de art. 2 alin. (1) pct. 39 din Legea nr. 273/2006 privind finanțele locale, cu modificările și completările ulterioare.

Decizia nr. 6/2017 privind examinarea sesizării formulate de Avocatul Poporului referitor la interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 7 alin. (4) din Ordonanța Guvernului nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 189/2000, cu modificările și completările ulterioare, ICCJ, Monitorul Oficial, Partea I nr. 381 din 22.05.2017

Dispozițiile art. 7 alin. (4) din Ordonanța Guvernului nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 189/2000, cu modificările și completările ulterioare, se interpretează în sensul că hotărârile judecătorești pronunțate în cauzele având ca obiect contestații împotriva hotărârilor pronunțate de comisiile din cadrul caselor județene de pensii sau din cadrul Casei de Pensii a Municipiului București nu sunt supuse recursului, hotărârea judecătorească pronunțată în primă instanță având caracter definitiv.

Decizia nr. 45/2016 privind examinarea sesizării formulate de Curtea de Apel Cluj - Secția a III-a de contencios administrativ și fiscal în Dosarul nr. 1.216/33/2015, Monitorul Oficial, Partea I nr. 386 din 23.05.2017

În interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 21 alin. (2) teza I din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, cererea de revizuire este admisibilă în baza unor decizii ale Curții de Justiție a Uniunii Europene, indiferent de momentul pronunțării acestora și de împrejurarea invocării sau nu în litigiul de bază a dispozițiilor de drept european preexistente, încălcate prin hotărârea a cărei revizuire se cere.

Decizia nr. 10/2017 privind soluționarea sesizării formulate de Curtea de Apel București - Secția I penală în Dosarul nr. 6.664/2/2016, prin care se solicită pronunțarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a unei probleme de drept, ICCJ, Monitorul Oficial, Partea I nr. 392 din 25.05.2017

Stabilește că, în interpretarea dispozițiilor art. 426 lit. b) din Codul de procedură penală, instanța care soluționează contestația în anulare nu poate reanaliza o cauză de încetare a procesului penal, în cazul în care instanța de apel a dezbătut și a analizat incidența cauzei de încetare a procesului penal.

luni, 22 mai 2017

Semnal 22.05.2017- Antecontracte imobile

Erik Lunqvist, unsplash

Proprietate imobiliară

A fost publicată hotărârea Înaltei Curți, Decizia nr. 23/2017 privind examinarea sesizării formulate de Tribunalul Alba - Secția I civilă, în Dosarul nr. 173/191/2016, privind pronunțarea unei hotărâri prealabile, Înalta Curte de Casație și Justiție – ÎCCJ, Monitorul Oficial, Partea I nr. 365 din 17.05.2017 privind controversata problemă a antecontractelor de vânzare-cumpărare, și efectelor acestora.  



În interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 1.279 alin. (3) teza întâi șiart. 1.669 alin. (1) din Codul civil, nu este obligatorie forma autentică la încheierea promisiunii de vânzare a unui bun imobil, în vederea pronunțării unei hotărâri care să țină loc de act autentic.

luni, 15 mai 2017

Pirateria si streaming on line



Illia Cherednychenko, unsplash
Speța Stichting Brein v. Jack Frederik Wullems, cunoscut ca Filmspeler, cazul C‑527/15, soluționată de Curtea de Justiție a Uniunii Europene, răspunzând la o întrebare preliminară venită din Olanda, deschide o discuție delicată și cu consecințe foarte largi în aprecierea încălcării drepturilor de proprietate intelectuală.
În această speță se punea problema dacă vânzarea unor decodoare care ofereau accesul la conținut media piratat constituie o încălcarea a drepturilor de proprietate intelectuală.
Răspunsul Curții nu a fost surprinzător în sensul de a confirma că o astfel de acțiune constituie o astfel de încălcare.
Partea care crează o dezbatere mai amplă este aprecierea Curții legată de copia temporară. Aceste decodoare, pentru a funcționa, produceau o copie temporară a conținutului piratat în scopul de a fi vizualizat de către utilizatori. Curtea a apreciat că o astfel de copie temporară este o încălcare a dreptului de proprietate intelectuală.
Această concluzie are consecințe foarte largi. Până acum s-a apreciat că simpla accesare a unui conținut media on-line piratat (nu vorbim aici de download) nu constituie o încălcare a drepturilor de autor. Concluzia Curții însă schimbă perspectiva. Streamingul on-line
presupune crearea unei copii temporare, și de aici consecințe pe tărâmul drepturilor de autor.
Desigur speța are în vizor o situație particulară, niște decodoare create și vândute în mod special pentru a furniza conținut piratat. Dar se întrevede posibilitatea ca această interpretare să fie extinsă inclusiv la streamingul on-line prin calculator. Rămâne de văzut ce se va mai întîmpla.