Treceți la conținutul principal

Postări

Se afișează postări din decembrie, 2010

Practică judiciară. Contract de leasing. Confuzia calităţii de finanţator şi furnizor în aceeaşi persoană. Consecinţă în planul răspunderii pentru viciile bunului

Secţia comercială a Înaltei Cuţi de Casaţie şi Justiţie, decizia nr.2477/2005
Prin acţiunea înregistrată la data de 24 decembrie 1999 reclamanta SC M SA  Galaţi a chemat în judecată pârâtele DAR SA Craiova şi SC DES SRL Bucureşti, solicitând ca prin sentinţa ce se va pronunţa să se dispună rezilierea contractului de leasing nr.14394 din 3 februarie 1999 al autoturismului R şi să restituie avansul şi ratele achitate în valoare de 263.968.816 lei iar pârâta S.C. DES SRL să fie obligată la daune echivalente aceleiaşi sume şi orice alte sume la care ar putea fi obligată reclamanta faţă de SC DAR motivat de defecţiunile apărute în exploatare, a căror cauză şi remediere nu au fost găsite şi care reprezintă vicii ascunse. Prin sentinţă nr. 334 din 9 martie 2000 Tribunalul Dolj a respins excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a S.C. DES SRL. S-a admis acţiunea şi s-a dispus rezilierea contractului de leasing cu consecinţa obligării pârâtei SC DAR la restituirea sumei de 263.967.816 lei şi …

Prăjitură cu morcovi şi glazură de brânză

Şi acum să trecem la lucruri serioase.
O prăjitură care are avantajul că nu va fi întâmpinată cu proteste în legătură cu silueta, pentru simplul motiv că, dacă în alte cazuri compoziţia de bază este din zahăr, făină, unt, aici principalul e dat de morcovi.






Ingrediente:
6 albuşuri de ou 6 gălbenuşuri de ou 200 g zahăr 250 g morcovi raşi 125 migdale măcinate 125 g alune (de pădure) măcinate 100 g făină albă 40 g ghimbir ras sare, scorţişoară, cuişoare, ghimbir măcinat/e, un sfert de linguriţă din fiecare coaja rasă a unei lămâi o linguriţă de praf de copt

pentru glazura cremă de brânză
100 g de cremă brânză (gen Philadelphia varianta cu grăsimi) 50 grame unt 175 g zahăr (de prefrinţă pudră, dar nu neapărat) o picătură de esenţă de vanilie
Ustensile
tel (mixer) răzătoare robot de bucătărie oale şi castroane pentru amestecat compoziţia un vas termorezistent (popular - din sticlă Jena) o formă rotundă de copt prăjituri cu diametrul de cam 20 cm hârtie de copt
Morcovii se rad la o răzătoare obişnuită . Pentru măcinare…

Demisia

Conform definiţiei din art. 79 Codul Muncii demisia este actul unilateral de voinţă a salariatului care, printr-o notificare scrisă, comunică angajatorului încetarea contractului individual de muncă, după împlinirea unui termen de preaviz.

O primă problemă este dacă actul demisiei trebuie consemnat înscris sau nu.
Art.79 alin.2 prevede că refuzul angajatorului de a înregistra demisia dă dreptul salariatului de a face dovada acesteia prin orice mijloace de probă. Astfel demisia, de regulă, trebuie să fie materializată într-un înscris prin care angajatul arată că înţelege să pună capăt raporturilor de muncă cu angajatorul. Materializarea demisiei într-un înscris are o deosebită importanţă pentru dovada însăşi a actului demisiei precum (şi mai ales) pentru calculul termenului de preaviz. Totuşi, legiuitorul ţinând seama şi de posibilitatea unor relaţii conflictuale între angajat şi angajator, arată că salariatul este în drept să probeze actul demisiei prin orice mijloc de probă. Trebuie s…

Cântarul

Aţi auzit pe "fete" vorbind, la reţete, de "o cană de ..." sau "o linguriţă de..." şi încă şi mai misterios "un vârf de cuţit de..."
La drept vorbind cana poate fi de la ceaşca de cafea până la halba de bere (ca să numesc cele mai utilizate forme în viaţa unui bărbat care se respectă). Noi, bărbaţii, suntem nişte cerebrali, care nu putem să ne încurcăm cu astfel de noţiuni în afara ştiinţelor exacte. Aproximările merg doar când eşti luat la întrebări pe un ton iritat la vreme de mahmureală când confunzi cada cu patul: "- Cât ai băut?" "- Doar vreo două beri, hâc!".
Deci, pentru noi s-a inventat cântarul de bucătărie care poate să-ţi spună în grame, precis, cât trebuie să pui în compoziţie.

Tel sau mixer?

În multe reţete scrie "a se bate cu telul" sau " a se amesteca cu telul". 
Am spus că scopul nostru este să impresionăm doamnele şi domnişoarele? Da, dar să nu exagerăm. Desigur meciul de fotbal se poate privi şi cu castronul în braţe amestecând cu telul, dar parcă tot mai bine ne-ar sta cu o bere în mână.
Pentru aceasta s-a inventat mixerul. În principiu e un tel cu motoraş. Partea frumoasă e că în timp ce telul ne mânîncă mult timp, şi supuse la mare efort braţul şi aşa chinuit de ridicatul halbelor, mixerul face aceeaşi treabă în 3-4 minuţele fără niciun efort. 
Ar fi bun unul prin bucătărie.

Clătite

Pentru început ceva simplu. Ca la mama acasă. Şi garantat plac la toată lumea. Deci cu efect sigur.
Pentru acestea aveţi nevoie:
1. un litru lapte, 2. trei căni nu foarte generoase de făina de grâu albă sau intermediară, 3. patru ouă, 4. patru linguri de ulei, 5. jumătate de linguriţă de sare.
Ca ustensile: - o cratiţă de clătite, preferabil ceva tip Teflon, plată şi margini joase, - un castron mare, - un tel, - un polonic obişnuit, - o spatulă de bucătărie.
În castron puneţi făina şi  ouăle (fără coajă!!!) peste care turnaţi laptele. Amestecaţi cu telul până obţineţi un amestec omogen. Ar trebui să fie ceva destul de lichid dar cu ceva consistenţă ca un iaurt de băut. Adăugaţi şi uleiul şi sarea. Se lasă vreun sfert de oră la rece. Se încinge tigaia la un foc mediu pe aragaz. Cu polonicul luaţi din compoziţie şi turnaţi în tigaie având grijă ca să răspândiţi lichidul pe toată suprafaţa tigăii. Atenţie, în contact cu tigaia fierbinte lichidul tinde să se întărească rapid, aşa că nu aveţi o veşnicie…

Tour de France

Julian Barnes, Tour de France/Something to declare, traducere Mihai Moroiu, Nemira, Bucureşti, 2008

Este o carte în carte Julian Barnes dezvăluie ceva din bagajul său de sentimente faţă de cultura franceză (şi în special faţă de Flaubert), din perspectiva sa de străin, totuşi, faţă de Franţa. Un tur al Franţei, în genialitatea sa, fie şi atunci cînd aceasta este ciclistă şi îndopată cu steroizi. Ce poate fi mai frumos decât o Franţă culturală, privită, admirativ, de un englez?

O istorie a Japoniei

Kenneth G. Henshall, O istorie a Japoniei, trad. Alina Carac, Bucuresti, Artemis, 2002 (Da, mai este in librarii!)

Este o buna carte de introducere in istoria Japoniei. Scrisa ca pentru scolari, cu rezumate privind ideile principale, cartea are meritul de a insista asupra Japoniei moderne. Dincolo de povestile cu samurai, Japonia ne intereseaza pe noi, pe contemporani, datorita succesului sau in modernizarea societatii, un succes masurat in prosperitatea economica necontestata, oricate probleme ar fi contabilizate pe reversul acestei medalii de campion al dezvoltarii economice. Astfel se dezvaluie o societate framantata intre tentatia democratiei si reflexele autoritariste, intre disciplina impusa de graba de a atinge individual si la nivel general prosperitatea, si tentatiile hedoniste ale culturii japoneze.