joi, 12 iunie 2014

Efecte perverse ale "dreptului de a fi uitat"

Decizia Curtii de Justitie a Uniunii Europene în cazul C-131/12 Google Spania v AEPD and Mario Costeja Gonzalez prin care se opina ca Google trebuie sa intervina in sensul de a scoate din rezultatele mototului sau de cautare date despre o persoana a fost salutata ca un progres in protectia datelor personale.

Totusi exista si aspecte intunecate ale problemei.

In primul rand trebuie sa va ganditi cate persoane care au avut probleme penale, mai ales persoane publice, vor face apel la acest drept. Va deveni greu sa identifici daca o perasoana publica a fost implicata intr-un scandal de natura penala, pentru ca, nu-i asa, trebuie protejata viata privata. 

E adevarat ca hotararea CJUE nuantează decizia sa, ca interesul public trebuie protejat si informatiile care au un interes public nu trebuie sterse. Totusi trebuie sa ne gandim care va fi atitudinea Google sau unor companii cu servicii similare: vor fi receptive la interesul publicului de a afla astfel de informatii sau mai degraba vor fi interesate sa-si minimizeze riscurile de a fi date in judecata si vor raspunde afirmativ la orice cerere de radiere de date? Am banuiala legitima ca cel de al doilea comportament va fi preferat.

Ganditi-va cum politicienii, vedete in diverse scandaluri de coruptie, vor iesi curati la "search" pe un motor de cautare.

Lucrurile cu protectia datelor personale merg si mai departe. 

De pilda un blogger activist sau un site al unei organizatii civice care actionează pentru combatrea unor fapte ilegale publica niste informatii rezultat al cercetarilor facute de ei in privinta acelor fapte ilegale. O astfel de initiativa va putea intra sub incidenta aceleasi practici stabilite de CJUE.

Atentie acestia nu se bucura nici macar de protectia acordata institutiilor jurnalistice care pot invoca ca actioneaza in interesul informarii publicului in limitele activitatii profesionale de jurnalist.

Mai mult se pune si problema protectiei surselor. 

Astfel de initiative ale bloggerilor sau organizatiilor civice pot fi sanctionate sub imperiul legii 677/20011 privind protectia datelor personale, daca nu informează pe cel care face obiectul cercetarii asupra actiunii de strangere a a datelor cat si asupra surselor. Colaborarea la astfel de initiative cetatenesti devine periculoasa pentru persoane care ar dori sa-si pastreze anonimatul.

Protectia datelor personale e buna, dar aceasta trebuie revizuita pentru ca se poate ajunge la efecte nedorite si in contradictie totala cu alte libertati precum libertatea de exprimare, cat si in descurajarea procesului firesc  democratic in care se implica societatea civila.

Niciun comentariu: