marți, 20 ianuarie 2015

Atentat la secretul profesional al avocaţilor: art. 659 alin. 2 NCPC

Art. 659 alin. 2 NCPC dispune: „De asemenea, la cererea executorului judecătoresc, instituţiile publice, instituţiile de credit şi orice alte persoane fizice sau juridice sunt obligate să îi comunice, de îndată, în scris, datele şi informaţiile apreciate de executorul judecătoresc ca fiind necesare realizării executării silite, chiar dacă prin legi speciale se dispune altfel. Tot astfel, organele fiscale sunt obligate să comunice, în aceleaşi condiţii, datele şi informaţiile pe care le administrează potrivit legii. La cererea executorului judecătoresc sau a părţii interesate, instanţa de executare poate lua măsurile prevăzute la art. 187 alin. (1) pct. 2 lit. f) şi la art. 189.”

În temeiul acestei dispoziţii, executorii judecătoreşti încearcă să obţină informaţii de la avocaţi despre clienţii acestora.

În aceste condiţii, privilegiul secretului profesional al avocaţilor rămâne o vorbă goală în România.

Potrivit Deciziei Curţii de Justiţie a Comunităţii Europene (predecesoarea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene) în cazul 155/79 din 15 mai 1982, cazul AM & S Europe Limited vs. Comisia Comunităţilor Europene, a fost statuat un privilegiul al avocaţilor independenţi de a păstra confidenţialitatea comunicărilor făcute cu persoanele cărora le asigură asistenţa juridică. Vă reamintim că, potrivit art. 4 din Codul de procedură civilă, dreptul Uniunii Europene se aplică în mod prioritar. Jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene este obligatorie şi face parte din dreptul Uniunii Europene. Astfel, nicio normă internă nu poate dispune altfel.


Secretul profesional şi confidenţialitatea comunicării dintre avocat şi clienţi a fost abordat de Curtea Europeană a Drepturilor Omului din perspectiva aplicării art. 8 (dreptul la viaţă privată) cât şi a art. 6 alin. 1 (dreptul la un proces corect) a Convenţiei Europene a Drepturilor Omului. A se vedea, în acest sens, Decizia CEDO din 21 februarie 1975 faţă de cererea nr. 4451/70, în cazul GOLDER v. THE UNITED KINGDOM.

De asemenea, trebuie să subliniem că, potrivit art. 3 din Codul de procedură civilă, tratatele internaţionale la care România este parte au prioritate şi, prin urmare, nicio dispoziţie din Codul de Procedură civilă nu poate să contrazică acestea.

Dreptul la viaţă privată şi dreptul la un proces corect sunt reglementate şi de Constituţia României. Procedura de executare silită face parte din cadrul noţiunii de „proces”.

În România, secretul profesional al avocaţilor este reglementat în mod pozitiv de art. 35 din Legea nr. 51/1995 şi art. 8-10 din Statutul profesiei de avocat: „Avocatul nu poate fi obligat în nicio circumstanţă şi de către nicio persoană să divulge secretul profesional. Avocatul nu poate fi dezlegat de secretul profesional nici de către clientul său şi nici de către o altă autoritate sau persoană. Se exceptează însă cazurile în care avocatul este urmărit penal, disciplinar sau atunci când există o contestaţie în privinţa onorariilor convenite, exclusiv pentru necesităţi stricte pentru apărarea sa.”

Publicat şi în JURIDICE:RO

Niciun comentariu: