marți, 6 ianuarie 2015

Buletin legislativ 22.12.14-30.12.14

Financiar-fiscal

Ordonanţa de urgenţă nr. 92/2014 pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare şi modificarea unor acte normative, Guvernul României,În vigoare de la 30.12.2014, Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 957 din 30.12.2014.

Modificările sunt diverse. În domeniul jocurilor de noroc dispoziţiile au modificat Codul fiscal, în sensul ca veniturile din jocuri de noroc se impun, prin reţinerea la sursa, cu o cota de 1% aplicata asupra tuturor sumelor încasate de un participant de la un organizator de jocuri de noroc. Veniturile din jocuri de noroc care depăşesc echivalentul a 15.000 euro se impozitează cu 16%, iar veniturile care depăşesc echivalentul a 100.000 euro se impozitează cu 25%.
De asemenea, nu sunt impozabile veniturile obţinute din premii, in bani si/sau in natura, sub valoarea sumei neimpozabile stabilite in suma de 600 lei, realizate de contribuabil pentru fiecare premiu.

Ordinul nr. 1802/2014 pentru aprobarea Reglementărilor contabile privind situaţiile financiare anuale individuale şi situaţiile financiare anuale consolidate, Ministerul Finanţelor Publice – MFP,În vigoare de la 01.01.2015, Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 963 din 30.12.2014

Ordinul nr. 4023/2014 pentru aprobarea Procedurii de înregistrare a persoanelor impozabile, în vederea utilizării unuia dintre regimurile speciale pentru servicii electronice, de telecomunicaţii, de radiodifuziune sau televiziune, precum şi pentru declararea taxei pe valoarea adăugată, potrivit prevederilor art. 1524 şi art. 1525 din Codul fiscal, în situaţia în care România este stat membru de înregistrare, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală – ANAF, În vigoare de la 01.01.2015, Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 963 din 30.12.2014

Ordinul nr. 3998/2014 privind modificarea şi completarea Ordinului preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 5/2010 pentru aprobarea Procedurii de soluţionare a cererilor de rambursare a taxei pe valoarea adăugată formulate de către persoane impozabile neînregistrate în scopuri de TVA în România, stabilite în afara Comunităţii, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală – ANAF,  În vigoare de la 01.01.2015,Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 942 din 23.12.2014

Ordinul nr. 4018/2014 pentru modificarea Ordinului preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 52/2012 pentru aprobarea modelului şi conţinutului unor formulare prevăzute la titlul III din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală – ANAF, În vigoare de la 29.12.2014, Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 952 din 29.12.2014

Se modifică formularul 230 "Cerere privind destinaţia sumei reprezentând până la 2% din impozitul anual şi deducerea cheltuielilor efectuate pentru economisirea în sistem colectiv pentru domeniul locativ", cod 14.13.04.13,

Ordonanţa de urgenţă nr. 91/2014 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999 privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, Guvernul României, În vigoare de la 30.12.2014, Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 966 din 30.12.2014.


Agricultură, produse alimentare

Ordinul nr. 1946/2014 pentru aprobarea Procedurii privind modul de realizare a notificării produselor finite pe bază de plante medicinale, aromatice şi produse ale stupului care se notifică de către operatorii din domeniu şi se încadrează ca suplimente alimentare, produse de uz intern sau extern, exclusiv produsele cosmetice, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale – MADR, În vigoare de la 29.12.2014, Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 950 din 29.12.2014

Imobiliare

Hotărârea nr. 1180/2014 privind completarea Regulamentului general de urbanism, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 525/1996, Guvernul României,În vigoare de la 30.12.2014, Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 965 din 30.12.2014

Cu respectarea legislaţiei şi a reglementărilor tehnice specifice în vigoare, reţelele de comunicaţii electronice şi infrastructura asociată acestora pot fi amplasate şi în varianta supraterană, în intravilanul şi extravilanul comunelor, satelor şi localităţilor aparţinătoare oraşelor şi municipiilor.

Piaţa de capital
Ordonanţa de urgenţă nr. 90/2014 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 297/2004 privind piaţa de capital, Guvernul României, Va intra în vigoare de la 09.01.2015, Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 964 din 30.12.2014

Modificările sunt numeroase mai jos sunt citate numai câteva:

Emitenţii pentru care se efectuează operaţiuni de depozitare încheie contracte cu depozitarul central, care efectuează şi operaţiuni de registru pentru aceştia, furnizând informaţii, în conformitate cu prevederile prezentului articol sau la solicitarea acestora. Depozitarul central este competent să furnizeze informaţii autorităţilor competente cu privire la acţionarii emitenţilor, cu respectarea prevederilor Legii nr. 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date, cu modificările şi completările ulterioare.
Depozitarul central furnizează emitenţilor informaţiile necesare pentru exercitarea drepturilor aferente valorilor mobiliare depozitate, putând presta servicii pentru îndeplinirea obligaţiilor emitentului faţă de deţinătorii de valori mobiliare, inclusiv în ceea ce priveşte distribuirea de dividende sau alte sume care se plătesc de către emitenţi în legătură cu respectivele valori mobiliare ca urmare a deciziilor organelor societare.
Prin derogare de la prevederile Legii societăţilor nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, data la care va avea loc identificarea acţionarilor care urmează a beneficia de dividende sau de alte drepturi şi asupra cărora se răsfrâng efectele hotărârilor adunării generale a acţionarilor va fi stabilită de aceasta din urmă. Această dată va fi ulterioară cu cel puţin 10 zile lucrătoare datei adunării generale a acţionarilor.
În cazul în care adunarea generală a acţionarilor nu stabileşte data plăţii dividendelor acestea se plătesc în termen de 30 de zile de la data publicării hotărârii adunării generale a acţionarilor de stabilire a dividendelor în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, dată de la împlinirea căreia societatea este de drept în întârziere.
În cazul majorărilor de capital social prin aport în numerar, ridicarea dreptului de preferinţă a acţionarilor de a subscrie noile acţiuni trebuie să fie hotărâtă în adunarea generală extraordinară a acţionarilor, la care participă acţionari reprezentând cel puţin 3/4 din capitalul social subscris, şi cu votul acţionarilor care deţin cel puţin 2/3 din drepturile de vot.
Majorările de capital social prin aport în natură trebuie să fie aprobate de adunarea generală extraordinară a acţionarilor, la care participă acţionari reprezentând cel puţin 3/4 din capitalul social subscris, şi cu votul acţionarilor care să reprezinte cel puţin 2/3 din drepturile de vot. Aporturile în natură pot consta numai în bunuri performante necesare realizării obiectului de activitate al societăţii emitente.
Reprezentarea acţionarilor în adunarea generală a acţionarilor în cazul societăţilor ale căror acţiuni sunt admise la tranzacţionare se poate face şi prin alte persoane decât acţionarii, în baza unei împuterniciri speciale sau generale.
Împuternicirea specială poate fi acordată oricărei persoane pentru reprezentare într-o singură adunare generală şi conţine instrucţiuni specifice de vot din partea acţionarului emitent. În această situaţie, prevederile art. 125 alin. (5) din Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, nu sunt aplicabile.
Acţionarul poate acorda o împuternicire valabilă pentru o perioadă care nu va depăşi 3 ani, permiţând reprezentantului său a vota în toate aspectele aflate în dezbaterea adunărilor generale ale acţionarilor a uneia sau mai multor societăţi identificate în împuternicire, inclusiv în ceea ce priveşte acte de dispoziţie, cu condiţia ca împuternicirea să fie acordată de către acţionar, în calitate de client, unui intermediar, sau unui avocat.
Împuternicirile, înainte de prima lor utilizare, se depun la societate cu 48 de ore înainte de adunarea generală sau în termenul prevăzut de actul constitutiv al societăţii, în copie, cuprinzând menţiunea conformităţii cu originalul sub semnătura reprezentantului. Copii certificate ale împuternicirilor sunt reţinute de societate, făcându-se menţiune despre aceasta în procesul-verbal al adunării generale.
Acţionarii nu pot fi reprezentaţi în adunarea generală a acţionarilor pe baza unei împuterniciri de către o persoană care se află într-o situaţie de conflict de interese ce poate apărea în special în unul dintre următoarele cazuri:
a) este un acţionar majoritar al societăţii, sau o altă entitate, controlată de respectivul acţionar;
b) este membru al unui organ de administrare, de conducere sau de supraveghere al societăţii, al unui acţionar majoritar sau al unei entităţi controlate, conform celor prevăzute la lit. a);
c) este un angajat sau un auditor al societăţii ori al unui acţionar majoritar sau al unei entităţi controlate, conform celor prevăzute la lit. a);
d) este soţul, ruda sau afinul până la gradul al patrulea inclusiv al uneia dintre persoanele fizice prevăzute la lit. a)-c).
Împuternicitul nu poate fi substituit de o altă persoană. În condiţiile în care persoana împuternicită este o persoană juridică, aceasta poate să îşi exercite mandatul primit prin intermediul oricărei persoane ce face parte din organul de administrare sau conducere sau dintre angajaţii săi.
Societăţile au obligaţia să întocmească proceduri care să dea acţionarilor posibilitatea de a vota prin corespondenţă, înainte de adunarea generală. În cazul în care pe ordinea de zi a adunării generale a acţionarilor se află rezoluţii care necesită votul secret, votul prin corespondenţă va fi exprimat prin mijloace care nu permit deconspirarea acestuia decât membrilor secretariatului însărcinat cu numărarea voturilor secrete exprimate şi numai în momentul în care sunt cunoscute şi celelalte voturi exprimate în secret de acţionarii prezenţi sau de reprezentanţii acţionarilor care participă la şedinţă.
În situaţia în care acţionarul care şi-a exprimat votul prin corespondenţă participă personal sau prin reprezentant la adunarea generală, votul prin corespondenţă exprimat pentru acea adunare generală este anulat. În acest caz va fi luat în considerare doar votul exprimat personal sau prin reprezentant.
Dacă persoana care reprezintă acţionarul prin participare personală la adunarea generală este alta decât cea care a exprimat votul prin corespondenţă, atunci pentru valabilitatea votului său aceasta prezintă la adunare o revocare scrisă a votului prin corespondenţă semnată de acţionar sau de reprezentantul care a exprimat votul prin corespondenţă. Acest lucru nu este necesar dacă acţionarul sau reprezentantul legal al acestuia este prezent la adunarea generală."

Muncă, protecţie socială, calificări

Hotărârea nr. 1173/2014 pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 246/2007 privind metodologia de reînnoire a avizelor de încadrare a locurilor de muncă în condiţii deosebite, Guvernul României, În vigoare de la 01.01.2015, Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 962 din 30.12.2014

Date personale

Decizia nr. 184/2014 privind aprobarea formularului tipizat al notificării de încălcare a securităţii datelor cu caracter personal pentru furnizorii de servicii publice de reţele sau servicii de comunicaţii electronice, în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 611/2013 al Comisiei din 24 iunie 2013 privind măsurile aplicabile notificării încălcărilor securităţii datelor cu caracter personal în temeiul Directivei 2002/58/CE a Parlamentului European şi a Consiliului privind confidenţialitatea şi comunicaţiile electronice, Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal – ANSPDCP, În vigoare de la 30.12.2014, Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 964 din 30.12.2014

Proceduri judiciare

Decizia nr. 25/2014 privind examinarea sesizării formulate de Curtea de Apel Galaţi - Secţia penală şi pentru cauze cu minori, prin Încheierea din data de 8 septembrie 2014 pronunţată în Dosarul nr. 10.204/233/2014, prin care, în temeiul art. 475 din Codul de procedură penală, se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea chestiunii de drept referitoare la posibilitatea procurorului, în faza de urmărire penală, în procedura acordului de recunoaştere a vinovăţiei, de a reţine în încadrarea juridică dată faptei inculpatului şi dispoziţiile art. 396 alin. (10) din Codul de procedură penală, cu consecinţe directe asupra reducerii limitelor de pedeapsă prevăzute de lege pentru infracţiunea săvârşită, Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie – ÎCCJ, În vigoare de la 22.12.2014, Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 935 din 22.12.2014.

Admite sesizarea formulată de către Curtea de Apel Galaţi -- Secţia penală şi pentru cauze cu minori în Dosarul nr. 10.204/233/2014, prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept referitoare la posibilitatea procurorului, în faza de urmărire penală, în procedura acordului de recunoaştere a vinovăţiei, de a reţine în încadrarea juridică dată faptei inculpatului şi dispoziţiile art. 396 alin. 10 din Codul de procedură penală, cu consecinţe directe asupra reducerii limitelor de pedeapsă prevăzute de lege pentru infracţiunea săvârşită.
În aplicarea dispoziţiilor art. 480-485 din Codul de procedură penală stabileşte că procurorul nu poate, în faza de urmărire penală, în procedura acordului de recunoaştere a vinovăţiei, să reţină dispoziţiile art. 396 alin. (10) din Codul de procedură penală, cu consecinţe directe asupra reducerii limitelor de pedeapsă prevăzute de lege pentru infracţiunea săvârşită.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului – CEDO Hotărârea în Cauza Beraru împotriva României din 18.03.2014 În vigoare de la 23.12.2014 Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 944 din 23.12.2014. SECŢIA A TREIA (Cererea nr. 40.107/04)

„72. Curtea reiterează că, în temeiul art. 19 din Convenţie, are datoria de a asigura respectarea angajamentelor asumate de statele contractante ale Convenţiei. În special, aceasta nu are misiunea de a examina erori de fapt sau de drept prezumtiv comise de o instanţă naţională decât în cazul în care şi în măsura în care este posibil ca acestea să fi încălcat drepturi şi libertăţi protejate prin Convenţie. Deşi art. 6 din Convenţie garantează dreptul la un proces echitabil, acesta nu prevede nicio normă privind admisibilitatea probelor ca atare, aspect care trebuie să fie reglementat în principal prin legislaţia naţională [a se vedea Brualla Gómez de la Torre împotriva Spaniei, 19 decembrie 1997, pct. 31, Culegere 1997-VIII, şi García Ruiz împotriva Spaniei (MC), nr. 30.544/96, pct. 28, CEDO 1999-I].
73. Prin urmare, Curtea nu are rolul de a stabili, ca principiu, dacă anumite tipuri de mijloace de probă - de exemplu, probe obţinute nelegal - pot fi admisibile. Curtea a constatat deja, în cadrul circumstanţelor specifice ale unei anumite cauze, că faptul că instanţele interne au utilizat ca mijloc de probă exclusiv transcrieri ale unor convorbiri telefonice obţinute nelegal nu contravenea cerinţelor de echitate consacrate la art. 6 din Convenţie (a se vedea, între alte hotărâri, Khan împotriva Regatului Unit, nr. 35.394/97, pct. 34, CEDO 2000-V; P.G. şi J.H. împotriva Regatului Unit, nr. 44.787/98, pct. 76, CEDO 2001-IX).
74. Prin urmare, întrebarea la care trebuie să se răspundă este dacă procesul în ansamblu, inclusiv modul în care au fost obţinute probele, a fost echitabil [a se vedea Al-Khawaja şi Tahery împotriva Regatului Unit (MC), citată anterior, pct. 144].
75. La stabilirea caracterului echitabil al procesului în ansamblu trebuie să se ţină seama dacă s-a respectat dreptul la apărare. Trebuie să se examineze în special dacă reclamantului i s-a acordat posibilitatea de a contesta autenticitatea probelor şi de a se opune utilizării lor. În plus, trebuie să se ţină seama de calitatea probelor, inclusiv dacă circumstanţele în care au fost obţinute pun la îndoială fiabilitatea sau exactitatea acestora [a se vedea Bykov împotriva Rusiei (MC), nr. 4.378/02, pct. 90, 10 martie 2009].
76. În prezenta cauză, Curtea este conştientă că utilizarea casetelor audio poate să ridice, în primul rând, o problemă în temeiul art. 8 din Convenţie. Însă reclamantul nu a formulat o astfel de cerere. Cu toate acestea, atunci când se efectuează o analiză în temeiul art. 6, trebuie să se ţină seama de constatările Curţii cu privire la aplicarea art. 8 prin raportare la dispoziţiile de drept român relevante în materia interceptării convorbirilor telefonice, în vigoare la momentul respectiv, constatări redate în Hotărârea Dumitru Popescu (nr. 2), citată anterior. Curtea a statuat că la momentul procesului dreptul aplicabil nu oferea suficiente garanţii împotriva ingerinţei arbitrare în viaţa privată a reclamantului (ibid, pct. 61). S-a stabilit, între altele, că autorizaţia prealabilă de interceptare a convorbirilor telefonice a fost eliberată de un procuror şi nu de o instanţă independentă şi imparţială.
77. Curtea reiterează că probele nu au valoare prestabilită în cadrul procedurii penale a statului pârât. Instanţele au libertatea de a interpreta probele în contextul cauzei şi în lumina tuturor celorlalte mijloace de probă prezentate în faţa acestora (a se vedea Dumitru Popescu, citată anterior, pct. 110).
78. Curtea observă că înregistrările au jucat un rol important în seria de probe apreciate de instanţe. Astfel, la începutul procedurii, instanţa de prim grad a considerat că era absolut necesar un raport de expertiză tehnică privind înregistrările (a se vedea pct. 11) şi a dispus întocmirea unui astfel de raport. Mai mult, instanţa de prim grad şi-a întemeiat raţionamentul pe transcrierile înregistrărilor, concluzionând că acestea "nu lasă loc de prea multe îndoieli" în ceea ce priveşte vinovăţia inculpatului, admiţând totodată că declaraţiile date de coinculpaţi nu erau pe deplin fiabile, deoarece se putea "considera [...] că au o [...] doză de subiectivitate" (a se vedea pct. 44).
79. În ciuda importanţei înregistrărilor în aprecierea probelor, instanţa de prim grad şi-a schimbat poziţia iniţială privind necesitatea întocmirii unui raport de expertiză tehnică pentru a se stabili autenticitatea înregistrărilor. La sfârşitul procesului, instanţa a considerat că raportul era inutil şi şi-a revizuit decizia privind administrarea acestei probe (a se vedea pct. 39).
80. În plus, deşi înainte de pronunţarea hotărârii I.N.E.C. a depus la dosar un raport de expertiză tehnică în care se preciza că existau îndoieli cu privire la autenticitatea înregistrărilor (a se vedea pct. 41), instanţa de prim grad s-a bazat pe transcrieri, în loc să redeschidă dezbaterile pentru a le permite părţilor să prezinte observaţii cu privire la raport.
81. Curtea subliniază că instanţele interne nu numai că şi-au întemeiat hotărârile pe înregistrări cu o autenticitate contestată, dar nici nu au răspuns la argumentele reclamantului conform cărora nu i-au fost prezentate transcrierile şi, prin urmare, nu le cunoştea conţinutul.
d) Concluzii
82. Curtea reţine că niciuna dintre neregularităţile constatate în faza de urmărire penală şi cea de judecată în primă instanţă nu a fost remediată ulterior de către instanţa de recurs. Deşi avea competenţa să verifice toate aspectele cauzei atât în fapt, cât şi în drept, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu a realizat o nouă apreciere a probelor disponibile şi a argumentelor de fapt şi de drept formulate de părţi. Atât Curtea de Apel Bucureşti, cât şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu au făcut decât să reitereze constatările procurorului şi nu au analizat plângerile formulate în mod repetat de către inculpaţi în legătură cu neregularităţile din cursul procesului.

83. Având în vedere constatările de mai sus, Curtea concluzionează că procesul în litigiu, în ansamblu, nu a respectat cerinţele unui proces echitabil.”

Niciun comentariu: