miercuri, 6 mai 2015

Buletin legislativ 20.04.15-30.04.15

Financiar-fiscal

Ordonanţa de urgenţă nr. 8/2015 pentru modificarea şi completarea unor acte normative, Guvernul României, În vigoare de la 28.04.2015, Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 285 din 28.04.2015

Aceasta conţine deja celebrele dispoziţii legate de impozitarea bacşişului.
Prin bacşiş se înţelege orice sumă de bani oferită în mod voluntar de client, în plus faţă de contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate de către operatorii economici, precum şi restul dat de vânzător clientului şi nepreluat de acesta în mod voluntar.
 Este interzis operatorilor economici să condiţioneze, sub orice formă, livrarea de bunuri sau prestarea de servicii de acordarea bacşişului.
Suma de bani cu titlu de bacşiş se justifică prin datele înscrise în documentele emise cu aparate de marcat electronice fiscale şi se evidenţiază pe un bon fiscal distinct.
Operatorii economici utilizatori stabilesc printr-un regulament de ordine interioară dacă veniturile provenite din încasarea bacşişului rămân la dispoziţia lor sau constituie o sursă de alte venituri care se distribuie salariaţilor. În cazul în care bacşişul se distribuie salariaţilor, acesta nu poate fi asimilat unei livrări de bunuri sau unei prestări de servicii.
Regulamentul se păstrează la locul de instalare a aparatului de marcat electronic fiscal în vederea prezentării acestuia organelor de control.
 Sumele provenite din încasarea bacşişului se înregistrează în contabilitate la alte venituri, iar sumele distribuite salariaţilor se înregistrează pe seama cheltuielilor, potrivit reglementărilor contabile aplicabile."

În legătură cu acesta s-au stabilit şi alte obligaţii pentru agenţii economici:

să întocmească documente justificative pentru sumele introduse în unitatea de vânzare a bunurilor sau de prestare a serviciilor, altele decât cele pentru care au emis bonuri fiscale sau cele înscrise în registrul special, după caz, precum şi pentru sumele extrase din unitatea de vânzare a bunurilor sau de prestare a serviciilor, altele decât cele utilizate pentru a acorda rest clientului. În sensul prezentei ordonanţe de urgenţă, prin unitate de vânzare a bunurilor sau de prestare a serviciilor se înţelege suprafaţa destinată accesului consumatorilor pentru achiziţionarea produsului/serviciului, expunerii/prelucrării/depozitării produselor oferite, prestării serviciilor, încasării contravalorii acestora şi circulaţiei personalului angajat pentru derularea activităţii,
la ora începerii programului de lucru, să asigure înregistrarea sumelor de bani deţinute de personalul operatorului economic care îşi desfăşoară activitatea în unitatea de vânzare a bunurilor sau de prestare a serviciilor, într-un registru de bani personali, special întocmit în acest sens. Orice sumă de bani înregistrată în plus faţă de suma înregistrată la ora începerii programului de lucru, nu reprezintă sumă justificată prin registrul de bani personali. Modelul, conţinutul registrului de bani personali, precum şi procedura de înregistrare a acestuia la organul fiscal se aprobă prin ordin al ministrului finanţelor publice, în termen de 10 zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă,
la solicitarea organelor de control, atunci când se află în incinta unităţii de vânzare a bunurilor sau de prestare a serviciilor în care îşi desfăşoară activitatea şi în timpul programului de lucru, personalul operatorului economic este obligat să prezinte sumele de bani deţinute.
Sumele nejustificate pot fi confiscate.
Se schimbă regimul sancţionator pentru găsirea de sume nejustificate:
i) cu avertisment în situaţia în care suma nejustificată rezultată din săvârşirea contravenţiei este de până la 300 lei inclusiv, dar nu mai mult de 3% inclusiv din valoarea totală a bunurilor livrate sau a serviciilor prestate, înregistrată de aparatul de marcat electronic fiscal şi/sau în registrul special la data şi ora efectuării controlului ori la sfârşitul zilei, dacă fapta a fost săvârşită anterior datei controlului;
(ii) cu amendă în cuantum de 3.500 lei, în situaţia în care suma nejustificată rezultată din săvârşirea contravenţiei este de până la 300 lei inclusiv, dar mai mare de 3% din valoarea totală a bunurilor livrate sau a serviciilor prestate, înregistrată de aparatul de marcat electronic fiscal şi/sau în registrul special la data şi ora efectuării controlului ori la sfârşitul zilei, dacă fapta a fost săvârşită anterior datei controlului;
(iii) cu amendă în cuantum de 12.500 lei, în situaţia în care suma nejustificată rezultată din săvârşirea contravenţiei este cuprinsă între 300 lei şi 1.000 lei inclusiv, dar mai mică de 3% inclusiv din valoarea totală a bunurilor livrate sau a serviciilor prestate, înregistrată de aparatul de marcat electronic fiscal şi/sau în registrul special la data şi ora efectuării controlului ori la sfârşitul zilei, dacă fapta a fost săvârşită anterior datei controlului;
(iv) cu amendă în cuantum de 17.500 lei, în situaţia în care suma nejustificată rezultată din săvârşirea contravenţiei este cuprinsă între 300 lei şi 1.000 lei inclusiv, dar mai mare de 3% din valoarea totală a bunurilor livrate sau a serviciilor prestate, înregistrată de aparatul de marcat electronic fiscal şi/sau în registrul special la data şi ora efectuării controlului ori la sfârşitul zilei, dacă fapta a fost săvârşită anterior datei controlului;
(v) cu amendă în cuantum de la 22.500 lei, în situaţia în care suma nejustificată rezultată din săvârşirea contravenţiei este mai mare de 1.000 lei, dar mai mică de 3% inclusiv din valoarea totală a bunurilor livrate sau a serviciilor prestate, înregistrată de aparatul de marcat electronic fiscal şi/sau în registrul special la data şi ora efectuării controlului ori la sfârşitul zilei, dacă fapta a fost săvârşită anterior datei controlului;
(vi) cu amendă în cuantum de la 27.500 lei, în situaţia în care suma nejustificată rezultată din săvârşirea contravenţiei este mai mare de 1.000 lei şi mai mare de 3% din valoarea totală a bunurilor livrate sau a serviciilor prestate, înregistrată de aparatul de marcat electronic fiscal şi/sau în registrul special la data şi ora efectuării controlului ori la sfârşitul zilei, dacă fapta a fost săvârşită anterior datei controlului, precum şi cu:
(vii) suspendarea activităţii operatorului economic la unitatea de vânzare a bunurilor sau de prestare a serviciilor, pentru 30 de zile, începând cu cea de-a doua sancţiune aplicată la aceeaşi unitate într-un interval de 24 de luni în situaţiile prevăzute la pct. (iv) şi (vi), indiferent pentru care dintre situaţiile prevăzute la pct. (i)-(vi) a fost aplicată sancţiunea prima dată în cadrul termenului de 24 de luni;
(viii) în situaţiile prevăzute la pct. (vii), dacă operatorul economic achită amenda contravenţională sau jumătate din cuantumul acesteia, după caz, precum şi o sumă egală cu de zece ori amenda aplicată, sancţiunea complementară încetează de drept la 24 de ore de la prezentarea dovezii achitării la organul constatator. Suma de bani egală cu de zece ori amenda aplicată se face venit la bugetul de stat, poate fi achitată la Casa de Economii şi Consemnaţiuni - C.E.C. - S.A. sau la unităţile Trezoreriei Statului şi nu se restituie în cazul în care, la solicitarea operatorului economic, instanţa de judecată anulează procesul-verbal de constatare a contravenţiei. Termenul de 24 de ore curge de la data înregistrării la registratura organului constatator a dovezii achitării sau de la data confirmării de primire dacă aceasta a fost transmisă prin poştă.
Plângerea nu suspendă executarea contravenţiilor în aceste cazuri.

Ordinul nr. 513/2015 pentru aprobarea modelului şi conţinutului registrului de bani personali, precum şi a procedurii de înregistrare a acestuia la organul fiscal, Ministerul Finanţelor Publice – MFP, În vigoare de la 30.04.2015, Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 300 din 30.04.2015

Decizia nr. 6/2015 privind examinarea sesizării formulate de Tribunalul Sălaj - Secţia civilă în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor legale sub aspectul înscrierii sancţiunii avertismentului în cazierul fiscal, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – ÎCCJ, În vigoare de la 30.04.2015, Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 297 din 30.04.2015

În interpretarea dispoziţiilor art. 2 alin. (1), art. 4 alin. (1) şi art. 7 din Ordonanţa Guvernului nr. 75/2001 privind organizarea şi funcţionarea cazierului fiscal, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, ale art. 1 alin. (1) din Normele metodologice pentru aplicarea Ordonanţei Guvernului nr. 75/2001 privind organizarea şi funcţionarea cazierului fiscal, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 31/2003, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 7, 8 şi 38 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, cu modificările şi completările ulterioare, sancţiunea avertismentului se înscrie în cazierul fiscal.

Muncă, protecţie socială, calificări

Decizia nr. 64/2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 86 alin. (6) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, Curtea Constituţională, În vigoare de la 28.04.2015, Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 286 din 28.04.2015

Constată că prevederile art. 86 alin. (6) teza întâi din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei sunt neconstituţionale.
Acesta prevedea:
Prin derogare de la prevederile Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, cu modificările şi completările ulterioare, după data deschiderii procedurii, desfacerea contractelor individuale de muncă ale personalului debitoarei se va face de urgenţă de către administratorul judiciar/lichidator, fără a fi necesară parcurgerea procedurii de concediere colectivă. Administratorul judiciar/lichidatorul va acorda personalului concediat doar preavizul de 15 zile lucrătoare.

Norma nr. 8/2015 privind utilizarea activului personal net al participantului la un fond de pensii facultative, Autoritatea de Supraveghere Financiară – ASF, Va intra în vigoare de la 21.05.2015, Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 267 din 21.04.2015

Norma nr. 7/2015 privind utilizarea activului personal net al participantului la un fond de pensii administrat privat, Autoritatea de Supraveghere Financiară – ASF, Va intra în vigoare de la 23.05.2015, Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 272 din 23.04.2015

Piaţa de capital

Legea nr. 74/2015 privind administratorii de fonduri de investiţii alternative, Parlamentul României Va intra în vigoare de la 23.05.2015, Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 274 din 23.04.2015

Fondurile de investiţii alternative au o definiţie complexă. Ele corespund la ceea ce este mai cunoscut celor familiarizaţi cu pieţele de capital sub denumirea de „hedge fund” În principiu sunt orice entitate care are mai mult de un investitor care atrage capital pentru a face investiţii în scopul de spori valoarea acestei investiţii şi nu este un organism public de plasament colectiv autorizat ca atare.

Este de reţinut că multe vehicule de investiţii, mai ales străine, care operează în România, pot fi calificate ca fiind fonduri de investiţii alternative. Este recomandat a se citi cu atenţie definiţiile şi excepţiile prevăzute în lege.
De reţinut că există o graniţă destul de subţire între fondurile de investiţii alternative şi afacerile de tip holding.
Holdingurile NU sunt fonduri de investiţii alternative, conform legii. Însă trebuie reţinut că definiţia holdingului în accepţiunea acestei legi este una foarte specifică şi anume:
„o societate care deţine participaţii la una sau mai multe alte societăţi şi al cărei obiectiv comercial este de a aplica una sau mai multe strategii de afaceri prin intermediul filialelor sale, al societăţilor sale asociate sau al participaţiilor sale pentru a contribui la valoarea lor pe termen lung, şi care:
a) fie este o societate care acţionează în nume propriu şi ale cărei acţiuni sunt admise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată din UE; fie
b) nu este înfiinţată cu scopul principal de a genera beneficii pentru investitorii săi prin vânzarea filialelor sale sau a societăţilor sale asociate, în conformitate cu raportul anual sau alte documente oficiale ale societăţii;”

Regulamentul nr. 5/2015 privind listarea pe o piaţă dintr-un stat membru, prin intermediul titlurilor de interes, a acţiunilor admise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată din România, Autoritatea de Supraveghere Financiară – ASF, În vigoare de la 21.04.2015, Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 264 din 21.04.2015

Proprietate imobiliară

Decizia nr. 5/2015 privind examinarea sesizărilor formulate de Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a IV-a civilă, în Dosarul nr. 37.758/3/2013, şi Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, în Dosarul nr. 30.602/3/2013, privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea modului de interpretare şi aplicare a dispoziţiilor art. 26 alin. (3) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, art. 1.528 din Codul civil, în corelare cu dispoziţiile art. 4, art. 33 alin. (1), art. 34 şi art. 35 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, cu modificările şi completările ulterioare, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – ÎCCJ, În vigoare de la 23.04.2015, Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 272 din 23.04.2015

În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 26 alin. (3) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în corelare cu art. 4, art. 33-35 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, cu modificările şi completările ulterioare, este prematură cererea de chemare în judecată privind soluţionarea pe fond a notificării nerezolvate de către entitatea deţinătoare, cerere introdusă după intrarea în vigoare a Legii nr. 165/2013, dar anterior împlinirii termenelor din procedura prealabilă reglementate de acest act normativ.
În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 1.528 din Codul civil coroborate cu dispoziţiile art. 33 alin. (1) din Legea nr. 165/2013, cu modificările şi completările ulterioare, este prematură cererea persoanei îndreptăţite adresată instanţei ulterior intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013, dar anterior împlinirii termenelor reglementate de art. 33 din acest act normativ de obligare a unităţii deţinătoare să soluţioneze notificarea la împlinirea termenelor respective.

Legea nr. 84/2015 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 20/1994 privind măsuri pentru reducerea riscului seismic al construcţiilor existente, Parlamentul României, În vigoare de la 25.04.2015, Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 270 din 22.04.2015

La articolul 3, după alineatul (5) se introduce un nou alineat, alineatul (5 indice 1), cu următorul cuprins:
"(5 indice 1) Cheltuielile aferente lucrărilor de intervenţie pentru îmbunătăţirea terenului de fundare la construcţii cu destinaţia de locuinţă prevăzute la art. 7 alin. (1), amplasate pe terenuri care prin natura lor prezintă tasări diferenţiate sau deformaţii remanente, produse de acţiunea cutremurelor sau de alte cauze, ori care sunt sensibile la umezire şi care produc efecte manifestate sau potenţiale asupra elementelor structurii şi fundaţiilor, se evidenţiază distinct în devizul general şi nu fac obiectul prevederilor art. 9 alin. (1) lit. c)."
Şi
La articolul 6, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"(3) Prin excepţie de la prevederile alin. (2) lit. a) şi b), autorităţile administraţiei publice locale pot hotărî, în condiţiile legii, finanţarea de la bugetele locale, în limita fondurilor alocate anual cu această destinaţie, pentru expertizarea tehnică, proiectarea şi execuţia lucrărilor de intervenţie în cazul locuinţelor proprietate privată a persoanelor fizice."

Vedeţi ce portiţe interesante se deschid pentru investitori imobiliari privaţi cu bani de la autorităţile locale!

Asigurări

Norma nr. 9/2015 privind autorizarea şi funcţionarea brokerilor de asigurare şi/sau de reasigurare, Autoritatea de Supraveghere Financiară – ASF, În vigoare de la 22.04.2015, Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 268 din 22.04.2015

Comunicaţii

Decizia nr. 353/2015 privind procedura de acordare a drepturilor de utilizare a frecvenţelor radio, Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii – ANCOM, În vigoare de la 30.04.2015, Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 298 din 30.04.2015

Proceduri judiciare

Decizia nr. 166/2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 54, art. 344 alin. (3) şi (4), art. 346 alin. (3) şi (7), art. 347 şi art. 5491 din Codul de procedură penală, Curtea Constituţională, În vigoare de la 21.04.2015, Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 264 din 21.04.2015

Articolul 549 indice 1 alin. 2, 3 şi 5 C.pr.penală au fost considerate neconstituţionale.
Articolul 549 indice 1 Cod procedură penală dispunea
(1) În cazul în care procurorul a dispus clasarea sau renunţarea la urmărirea penală şi sesizarea judecătorului de cameră preliminară în vederea luării măsurii de siguranţă a confiscării speciale sau a desfiinţării unui înscris, ordonanţa de clasare, însoţită de dosarul cauzei, se înaintează instanţei căreia i-ar reveni, potrivit legii, competenţa să judece cauza în primă instanţă, după expirarea termenului prevăzut la art. 339 alin. (4) ori, după caz, la art. 340 sau după pronunţarea hotărârii prin care plângerea a fost respinsă.
(2) Judecătorul de cameră preliminară comunică persoanelor ale căror drepturi sau interese legitime pot fi afectate o copie a ordonanţei, punându-le în vedere că în termen de 10 zile de la primirea comunicării pot depune note scrise.
(3) După expirarea termenului prevăzut de alin. (2), judecătorul de cameră preliminară se pronunţă asupra cererii prin încheiere motivată, în camera de consiliu, fără participarea procurorului ori a persoanelor prevăzute la alin. (2), putând dispune una dintre următoarele soluţii:
a) respinge propunerea şi dispune, după caz, restituirea bunului ori ridicarea măsurii asigurătorii luate în vederea confiscării;
b) admite propunerea şi dispune confiscarea bunurilor ori, după caz, desfiinţarea înscrisului.
(4) În termen de 3 zile de la comunicarea încheierii, procurorul şi persoanele prevăzute la alin. (2) pot face, motivat, contestaţie. Contestaţia nemotivată este inadmisibilă.
(5) Contestaţia se soluţionează de către instanţa ierarhic superioară celei sesizate ori, când instanţa sesizată este Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, de către completul competent potrivit legii, care se pronunţă prin încheiere motivată, fără participarea procurorului şi a persoanelor prevăzute la alin. (2), putând dispune una dintre următoarele soluţii:
a) respinge contestaţia ca tardivă, inadmisibilă sau nefondată;
b) admite contestaţia, desfiinţează încheierea şi rejudecă propunerea potrivit alin. (3).

Diverse

Decizia nr. 75/2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 19 alin. (1) şi (3) din Legea partidelor politice nr. 14/2003, Curtea Constituţională, Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 265 din 21.04.2015, În vigoare de la 21.04.2015

Admite excepţia ridicată de Claudiu Nicolae Mărginean, Petru Cristian Bulumac şi Ionuţ Valentin Cucu, în calitate de membri fondatori ai Partidului Pirat din România în Dosarul nr. 12.711/3/2014 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a V-a civilă şi constată că dispoziţiile art. 19 alin. (3) din Legea partidelor politice nr. 14/2003 sunt neconstituţionale.


Niciun comentariu: