vineri, 24 iulie 2015

Buletin legislativ 06.07.15-17.07.15

photo By Lechon Kirb, https://unsplash.com/
Financiar-fiscal

Hotărârea nr. 487/2015 pentru modificarea alin. (5) al art. 8 din Normele metodologice de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 9/2013 privind timbrul de mediu pentru autovehicule, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 88/2013, Guvernul României, În vigoare de la 07.07.2015, Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 496 din 07.07.2015

Conform noilor dispoziţii la cererea de restituire se anexează următoarele documente:

a) copia cărţii de identitate a vehiculului având menţiunea scoaterii definitive din România sau o adeverinţă care atestă radierea din circulaţie, ca urmare a scoaterii definitive din România, emisă de serviciul public comunitar regim permise de conducere şi înmatriculare a vehiculelor care a efectuat radierea;
b) factura/contractul de vânzare-cumpărare sau declaraţia vamală de export, după caz, în original şi copie.

Decizia nr. 363/2015 referitoare la admiterea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 6 din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, Curtea Constituţională, În vigoare de la 06.07.2015, Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 495 din 06.07.2015

Constată că dispoziţiile art. 6 din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale sunt neconstituţionale.

„Potrivit dispoziţiilor art. 6 din Legea nr. 241/2005, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la un an la 6 ani reţinerea şi nevărsarea, cu intenţie, în cel mult 30 de zile de la scadenţă, a sumelor reprezentând impozite sau contribuţii cu reţinere la sursă, însă nici în cuprinsul acestui articol, nici în cuprinsul legii menţionate sau al altor acte normative, noţiunea de "impozite sau contribuţii cu reţinere la sursă" nu este definită. Însă, prin normele infralegale, care au menirea de a aproba modelul şi conţinutul formularelor utilizate pentru declararea impozitelor, taxelor şi contribuţiilor, sunt inventariate impozitele şi contribuţiile colectate prin reţinere la sursă, iar impozitul pe veniturile din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal sau impozitul pe alte venituri ale persoanelor fizice este menţionat ca un impozit cu reţinere la sursă. Aşadar, Curtea reţine că obiectul material al infracţiunii nu este configurat prin lege, ci printr-un act administrativ de aplicare a legii al cărui obiect de reglementare vizează, în realitate, un domeniu distinct, respectiv aprobarea modelului şi conţinutului unor formulare. Or, în ipoteza infracţiunilor, inclusiv a celor reglementate în domeniul fiscal, legiuitorul trebuie să indice în mod clar şi neechivoc obiectul material al acestora în chiar cuprinsul normei legale sau acesta să poată fi identificat cu uşurinţă prin trimiterea la un alt act normativ de rang legal cu care textul incriminator se află în conexiune, în vederea stabilirii existenţei/inexistenţei infracţiunii.
Raportând cele prezentate mai sus la speţa de faţă, Curtea constată că legiuitorul şi-a respectat numai din punct de vedere formal competenţa constituţională de a legifera, fără ca prin conţinutul normativ al textului incriminator să stabilească cu claritate şi precizie obiectul material al infracţiunii, ceea ce determină o lipsă de previzibilitate a acestuia. Aşa fiind, textul supus controlului de constituţionalitate nu respectă condiţiile de calitate a legii, respectiv din modul de definire a infracţiunii prevăzute la art. 6 din Legea nr. 241/2005 nu poate fi determinată noţiunea de "impozit cu reţinere la sursă", astfel că destinatarul normei nu poate să îşi ordoneze conduita, în funcţie de ipoteza normativă a legii.”

Ordinul nr. 775/2015 pentru completarea Ordinului ministrului finanţelor publice nr. 2.157/2006 privind organizarea activităţii de administrare a contribuabililor nerezidenţi care nu au pe teritoriul României un sediu permanent, Ministerul Finanţelor Publice – MFP, În vigoare de la 07.07.2015, Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 498 din 07.07.2015

Competenţa de înregistrare fiscală şi, după caz, de executare silită a taxelor datorate - potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 246/2010, cu modificările şi completările ulterioare - de contribuabilii nerezidenţi persoane juridice care nu au pe teritoriul României un sediu permanent şi care organizează şi exploatează activitatea de jocuri de noroc în România, revine Administraţiei fiscale pentru contribuabili nerezidenţi din cadrul Direcţiei Generale Regionale a Finanţelor Publice Bucureşti.

Ordinul nr. 773/2015 pentru aprobarea Sistemului de raportare contabilă la 30 iunie 2015 a operatorilor economici şi pentru modificarea unor reglementări contabile, Ministerul Finanţelor Publice – MFP, În vigoare de la 09.07.2015, Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 509 din 09.07.2015

Societăţi

Legea nr. 152/2015 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul înregistrării în registrul comerţului, Parlamentul României, În vigoare de la 16.07.2015, Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 519 din 13.07.2015

Modificările la  Legea 26/1990 privind registrul comerţului privesc implementarea sistemului european interconectat de registru al comerţului. Prin urmare agenţii economici vor primi în viitor şi un număr de identificare european EUID.

O modificare importantă este în legătură cu înregistrările privind sucursalele persoanelor juridice străine în România
„Art.24
(1) Persoanele juridice cu sediul principal în străinătate care deschid sucursale în România trebuie să ceară înregistrarea acestora la oficiul registrului comerţului de la sediul fiecărei sucursale.
(2) Cererea va cuprinde următoarele:
a) denumirea persoanei juridice din străinătate şi forma juridică, precum şi denumirea sucursalei, dacă este diferită de cea a persoanei juridice;
b) registrul în care este înmatriculată persoana juridică din străinătate, numărul de înmatriculare şi, după caz, identificatorul unic la nivel european (EUID);
c) sediul social;
d) obiectul de activitate al sucursalei;
e) numele şi calitatea reprezentanţilor persoanei juridice din străinătate şi ale celor care se ocupă nemijlocit de activitatea sucursalei, cu precizarea dacă puterile ce li s-au conferit urmează a fi exercitate împreună sau separat;
f) în cazul sucursalelor persoanelor juridice din state care nu sunt state membre ale Uniunii Europene sau state participante la Spaţiul Economic European, se va menţiona şi legea naţională aplicabilă persoanei juridice.
(3) La registrul comerţului de la sediul sucursalei se depun:
a) actul constitutiv şi statutul persoanei juridice din străinătate, dacă sunt conţinute în documente separate, împreună cu toate modificările acestor documente sau actul constitutiv actualizat, în traducere certificată;
b) documente care să ateste sediul social al persoanei juridice din străinătate, obiectul de activitate al acesteia şi, cel puţin anual, valoarea capitalului subscris, în cazul sucursalelor persoanei juridice din state care nu sunt state membre ale Uniunii Europene sau state participante la Spaţiul Economic European, dacă aceste informaţii nu sunt incluse în documentele prevăzute la lit. a);
c) un certificat, în traducere certificată, de la registrul în care este înmatriculată persoana juridică din străinătate, care să ateste existenţa societăţii;
d) anual, situaţiile financiare ale persoanei juridice din străinătate, aprobate, verificate şi publicate potrivit legislaţiei statului în care aceasta are sediul social, care vor fi supuse aceloraşi formalităţi de publicitate prevăzute pentru situaţiile financiare ale societăţilor persoane juridice române;
e) situaţiile financiare ale persoanei juridice din străinătate, aşa cum sunt ele întocmite, auditate şi publicate în conformitate cu legislaţia statului membru care guvernează persoana juridică din străinătate, în cazul în care persoana juridică din străinătate care deschide o sucursală în România are sediul social într-un stat membru al Uniunii Europene;
f) situaţiile financiare ale operatorului economic din străinătate, aşa cum sunt acestea întocmite, auditate şi publicate în conformitate cu legea din România, cu excepţia cazului în care legea care guvernează persoana juridică din străinătate prevede reguli contabile echivalente celor aflate în vigoare în Uniunea Europeană, în cazul în care persoana juridică din străinătate care deschide o sucursală în România nu este guvernată de legea unui stat membru al Uniunii Europene sau a Spaţiului Economic European;
g) dovada sediului sucursalei.
(4) Dacă este cazul se înregistrează menţiuni referitoare la:
a) deschiderea şi încetarea unei proceduri judiciare sau extrajudiciare de insolvenţă asupra persoanei juridice din străinătate;
b) dizolvarea, deschiderea lichidării persoanei juridice din străinătate, numele şi puterile lichidatorilor, finalizarea lichidării;
c) închiderea sucursalei şi radierea acesteia din registrul comerţului.
(5) Oficiul registrului comerţului primeşte, prin sistemul de interconectare a registrelor comerţului, informaţiile şi documentele privind deschiderea şi încetarea oricărei proceduri de dizolvare, lichidare sau de insolvenţă a persoanei juridice din statul membru al Uniunii Europene, precum şi privind radierea acesteia din registru, în vederea înregistrării din oficiu a acestora, cu titlul gratuit, în registrul comerţului, în care sunt înregistrate la sucursalele deschise de aceasta.
(6) Oficiul registrului comerţului transmite, prin intermediul sistemului de interconectare a registrelor comerţului, cu titlu gratuit, informaţiile şi documentele prevăzute la alin. (5) privitoare la persoanele juridice înregistrate în România şi care au înfiinţate sucursale în alte state membre ale Uniunii Europene, în vederea înregistrării acestor date în registrul comerţului.
(7) În cazul în care persoana juridică din statul membru al Uniunii Europene a fost radiată din registru, oficiul registrului comerţului radiază, din oficiu, cu titlu gratuit, sucursalele acesteia, imediat ce a primit informaţiile şi documentele potrivit prevederilor alin. (5).
(8) Prevederile alin. (7) nu se aplică sucursalelor persoanelor juridice din statul membru al Uniunii Europene care au fost radiate din registru ca o consecinţă a unei modificări a formei juridice a entităţii în cauză, a unei fuziuni sau divizări ori a unui transfer transfrontalier al sediului social.
(9) Dacă o persoană juridică cu sediul social în străinătate înfiinţează mai multe sucursale în ţară, documentele prevăzute la alin. (3) şi (4) se depun numai la una dintre sucursale, la alegerea societăţii, la oficiul registrului comerţului în care sunt înregistrate celelalte sucursale, precizându-se care este registrul prin care se asigură formalităţile de publicitate.
(10) Formalităţile de publicitate prevăzute de prezentul articol sunt efectuate de reprezentantul sucursalei, prevăzut la alin. (2) lit. e)."

S-a adăugat ca motiv de dizolvare din oficiu al societăţilor motivul „societatea nu şi-a depus situaţiile financiare anuale şi, după caz, situaţiile financiare anuale consolidate, precum şi raportările contabile la unităţile teritoriale ale Ministerului Finanţelor Publice, în termenul prevăzut de lege, dacă perioada de întârziere depăşeşte 60 de zile lucrătoare;”
De asemenea, sunt modificări privind executarea garanţiilor reale  în legătură cu părţile sociale şi acţiunile, sau privind procedurile de lichidare.

Asigurări

Legea nr. 191/2015 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 260/2008 privind asigurarea obligatorie a locuinţelor împotriva cutremurelor, alunecărilor de teren şi inundaţiilor, Parlamentul României, În vigoare de la 09.07.2015, Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 494 din 06.07.2015

Societăţile de asigurare-reasigurare autorizate să practice riscuri de catastrofă nu pot încheia asigurări facultative pentru o locuinţă care nu are încheiată în prealabil o asigurare obligatorie PAD.
Muncă, protecţie socială, calificări

Legea nr. 192/2015 pentru completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice,
Parlamentul României, În vigoare de la 11.07.2015, Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 504 din 08.07.2015

(1) Pensionarii sistemului public de pensii ale căror drepturi de pensie au fost stabilite potrivit legislaţiei anterioare datei de 1 ianuarie 2011, care au desfăşurat activităţi în locuri de muncă încadrate în grupa I şi/sau grupa a II-a de muncă potrivit legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, respectiv activităţi în locuri de muncă încadrate în condiţii deosebite şi/sau condiţii speciale, potrivit legii, beneficiază de o creştere a punctajelor anuale realizate în aceste perioade, după cum urmează:
a) cu 50% pentru perioadele în care au desfăşurat activităţi în locuri de muncă încadrate în grupa I de muncă sau în locuri de muncă încadrate în condiţii speciale;
b) cu 25% pentru perioadele în care au desfăşurat activităţi în locuri de muncă încadrate în grupa a II-a de muncă sau în locuri de muncă încadrate în condiţii deosebite.
(2) Prevederile alin. (1) se aplică pensionarilor ale căror drepturi de pensie s-au deschis anterior datei de 1 ianuarie 2011 şi care, conform prevederilor legale în vigoare, nu au beneficiat de majorarea punctajelor anuale conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 100/2008 pentru completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, aprobată prin Legea nr. 154/2009, Legii nr. 218/2008 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, art. 782 din Legea nr. 19/2000, de prevederile art. 169 din prezenta lege, precum şi de majorarea punctajului pentru perioadele realizate în condiţii speciale după data de 1 aprilie 2001.
(3) În cazul persoanelor prevăzute la alin. (2), la numărul total de puncte realizate de acestea până la data prezentei recalculări se adaugă numărul de puncte corespunzător majorării rezultate în urma aplicării prevederilor alin. (1), la determinarea punctajului mediu anual utilizându-se stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situaţii.
(4) În situaţia în care, în urma aplicării prevederilor alin. (1)-(3), rezultă un punctaj mediu anual mai mic, se menţine punctajul mediu anual şi cuantumul aferent aflat în plată sau cuvenit la data recalculării.
(5) Recalcularea prevăzută la alin. (1)-(4) se efectuează în termen de 24 de luni, calculat de la data de 1 ianuarie 2016.
(6) Drepturile de pensie recalculate potrivit alin. (1)-(5) se cuvin şi se plătesc începând cu data de 1 ianuarie 2016."

Transporturi

Decizia nr. 9/2015 privind examinarea recursului în interesul legii formulat de Avocatul Poporului privind legalitatea hotărârilor adoptate de consiliile locale în vederea reglementării procedurii privind ridicarea vehiculelor staţionate neregulamentar, constatarea şi aplicarea contravenţiilor prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – ÎCCJ, În vigoare de la 15.07.2015, Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 526 din 15.07.2015

În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 128 alin. (1) lit. d), art. 134 alin. (2) şi art. 135 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, raportate la dispoziţiile art. 3 alin. (1), art. 5, art. 36 alin. (1), alin. (2) lit. d) şi alin. (6) lit. a) pct. 13 din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, art. 21 lit. b) şi art. 24 lit. d) din Legea-cadru a descentralizării nr. 195/2006, procedura de aplicare a măsurii tehnico-administrative constând în ridicarea vehiculelor staţionate/oprite neregulamentar pe partea carosabilă, prevăzută de art. 64 şi art. 97 alin. (1) lit. d) şi alin. (6) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002, nu poate fi reglementată prin hotărâri ale consiliilor locale.

Proceduri judiciare

Ordinul nr. 64/2015 privind stabilirea unor măsuri organizatorice în scopul asigurării exercitării dreptului de a consulta dosarul penal, Ministerul Afacerilor Interne – MAI, În vigoare de la 07.07.2015, Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 500 din 07.07.2015

Decizia nr. 11/2015 privind examinarea sesizării formulate de Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, prin Încheierea din 19 iunie 2014, pronunţată în Dosarul nr. 612/122/2013, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – ÎCCJ, În vigoare de la 08.07.2015, Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 501 din 08.07.2015

În interpretarea dispoziţiilor art. 3 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, coroborate cu dispoziţiile art. 63 alin. (5) lit. e) şi art. 115 alin. (2) din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 19 alin. (1) lit. a) şi lit. e) din Legea nr. 340/2004 privind prefectul şi instituţia prefectului, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 123 alin. (5) din Constituţie, prefectului îi este recunoscut dreptul de a ataca în faţa instanţei de contencios administrativ actele administrative emise de autorităţile administraţiei publice locale, în înţelesul prevederilor art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare.

Decizia nr. 380/2015 referitoare la admiterea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 22 alin. (3) din Legea nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes naţional, judeţean şi local, raportate la sintagma "la data întocmirii raportului de expertiză" cuprinsă în dispoziţiile art. 26 alin. (2) din Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, Curtea Constituţională, În vigoare de la 15.07.2015, Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 527 din 15.07.2015

Constată că prevederile art. 22 alin. (3) din Legea nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes naţional, judeţean şi local, raportate la sintagma "la data întocmirii raportului de expertiză" cuprinsă în dispoziţiile art. 26 alin. (2) din Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, sunt neconstituţionale.


Niciun comentariu: