marți, 14 iulie 2015

Buletin legislativ 22.06.15-03.07.15

photo By Camila Damásio, https://unsplash.com/
Muncă, protecţie socială, calificări

Legea nr. 151/2015 privind procedura insolvenţei persoanelor fizice, Parlamentul României
În vigoare de la 26.12.2015, Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 464 din 26.06.2015

Insolvenţă este acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizează prin insuficienţa fondurilor băneşti disponibile pentru plata datoriilor, pe măsură ce acestea devin scadente. Insolvenţa debitorului se prezumă atunci când acesta, după trecerea unui termen de 90 de zile de la data scadenţei, nu a plătit datoria sa faţă de unul sau mai mulţi creditori. Prezumţia este relativă.
Procedurile prevăzute de prezenta lege se aplică debitorului persoană fizică ale cărei obligaţii nu rezultă din exploatarea de către acesta a unei întreprinderi, în sensul art. 3 din Codul civil, şi care:
a) are domiciliul, reşedinţa sau reşedinţa obişnuită de cel puţin 6 luni anterior depunerii cererii în România;
b) este în stare de insolvenţă, în sensul art. 3 pct. 12, şi nu există o probabilitate rezonabilă de a redeveni, într-o perioadă de maximum 12 luni, capabil să îşi execute obligaţiile astfel cum au fost contractate, cu menţinerea unui nivel de trai rezonabil pentru sine şi pentru persoanele pe care le are în întreţinere; probabilitatea rezonabilă se apreciază prin considerarea cuantumului total al obligaţiilor raportat la veniturile realizate sau prognozate a fi realizate faţă de nivelul de pregătire profesională şi expertiză ale debitorului, precum şi la bunurile urmăribile deţinute de acesta;
c) cuantumul total al obligaţiilor sale scadente este cel puţin egal cu valoarea-prag.
Valoare-prag reprezintă cuantumul minim al datoriilor scadente ale debitorului necesar pentru a putea fi introdusă cererea de deschidere a procedurii insolvenţei pe bază de plan de rambursare a datoriilor sau a procedurii judiciare de insolvenţă prin lichidare de active; aceasta este de 15 salarii minime pe economie
Debitorul aflat în stare de insolvenţă, în sensul legii, poate depune la comisia de insolvenţă o cerere de deschidere a procedurii insolvenţei pe bază de plan de rambursare a datoriilor.
În cazul în care debitorul consideră că situaţia sa financiară este iremediabil compromisă şi un plan de rambursare a datoriilor nu poate fi elaborat şi pus în executare, acesta poate solicita direct instanţei judecătoreşti competente deschiderea procedurii judiciare de insolvenţă prin lichidare de active.

Legea nr. 154/2015 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 96/2003 privind protecţia maternităţii la locurile de muncă, Parlamentul României,În vigoare de la 25.06.2015, Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 445 din 22.06.2015

Concediul de lăuzie obligatoriu este concediul de 42 de zile pe care salariata mamă are obligaţia să îl efectueze după naştere, în cadrul concediului pentru sarcină şi lăuzie cu durată totală de 126 de zile, de care beneficiază salariatele în condiţiile legii;
Angajatorii vor informa în scris salariatele asupra rezultatelor evaluării privind riscurile la care pot fi expuse la locurile lor de muncă, a măsurilor care trebuie luate referitor la securitatea şi sănătatea în muncă, precum şi asupra drepturilor care decurg din prezenta ordonanţă de urgenţă.
Angajatorul trebuie să ia măsurile necesare pentru ca, printr-o modificare temporară a condiţiilor de muncă şi/sau a programului de lucru al salariatei în cursul sararcinii, să fie evitată expunerea acesteia la riscurile evidenţiate, conform recomandării medicului de medicina muncii sau a medicului de familie, cu menţinerea veniturilor salariale.
Concediu de risc maternal se acordă după cum urmează:
a) înainte de data solicitării concediului de maternitate, stabilit potrivit dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 399/2006, cu modificările şi completările ulterioare,;
b) după data revenirii din concediul de lăuzie obligatoriu în cazul în care nu solicită concediul şi indemnizaţia pentru creşterea şi îngrijirea copilului până la împlinirea vârstei de 2 ani sau, în cazul copilului cu dizabilităţi, până la 3 ani.
Concediul de risc maternal se poate acorda, în întregime sau fracţionat, pe o perioadă ce nu poate depăşi 120 de zile, de către medicul de familie sau de medicul specialist, care va elibera un certificat medical în acest sens.
In baza recomandării medicului de familie, salariata gravidă care nu poate îndeplini durata normală de muncă din motive de sănătate, a sa sau a fătului său, are dreptul la reducerea cu o pătrime a duratei normale de muncă, cu menţinerea veniturilor salariale, suportate integral din fondul de salarii al angajatorului, potrivit reglementărilor legale.
Angajatorii au obligaţia să le informeze permanent pe salariate, inclusiv prin afişare în locuri vizibile, o perioadă de 6 luni, în fiecare din unităţile pe care le deţin, asupra drepturilor pe care acestea le au în ceea ce priveşte respectarea prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă, de la intrarea în vigoare a actelor normative care statuează drepturile respective.

Legea nr. 155/2015 pentru modificarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, Parlamentul României, În vigoare de la 25.06.2015, Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 444 din 22.06.2015

Persoanelor care au realizat stagii de cotizare în grupa I de muncă, potrivit legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, precum şi în situaţia celor care au realizat stagii de cotizare în locurile de muncă încadrate în alte condiţii de muncă li se reduce vârsta de pensionare conform unui algoritm până la o reducere de 13 ani cei care au un stagiu de cotizare de 26 de ani sau mai mult.
Perioadele de vechime în muncă realizate în grupa a II-a de muncă până la data de 1 aprilie 2001 constituie stagiu de cotizare în condiţii deosebite, în vederea reducerii vârstelor standard de pensionare, cu excepţia celor realizate în activităţile care, conform prevederilor legii, sunt încadrate în condiţii speciale.
Perioadele de vechime în muncă realizate în grupa I de muncă până la data de 1 aprilie 2001 în activităţile care, conform legii), sunt încadrate în condiţii speciale, constituie stagii de cotizare în condiţii speciale, în vederea reducerii vârstelor standard de pensionare.

Ordonanţa de urgenţă nr. 28/2015 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 344/2006 privind detaşarea salariaţilor în cadrul prestării de servicii transnaţionale, Guvernul României, În vigoare de la 30.06.2015, Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 476 din 30.06.2015

Salariaţii detaşaţi de pe teritoriul României în cadrul prestării de servicii transnaţionale beneficiază, indiferent de legea aplicabilă raportului de muncă, de condiţiile de muncă stabilite prin acte cu putere de lege, acte administrative prin convenţii colective sau sentinţe arbitrale de generală aplicare valabile în statul membru al Uniunii Europene, al Spaţiului Economic European sau în Confederaţia Elveţiană, pe al cărui teritoriu sunt prestate serviciile, cu privire la:
a) durata maximă a timpului de muncă şi durata minimă a repausului periodic;
b) durata minimă a concediilor anuale plătite;
c) salariul minim, inclusiv compensarea sau plata muncii suplimentare;
d) condiţiile de punere la dispoziţie a salariaţilor, în special de către agenţii de muncă temporară;
e) sănătatea şi securitatea în muncă;
f) măsurile de protecţie aplicabile condiţiilor de muncă pentru femeile însărcinate sau pentru cele care au născut recent, precum şi pentru copii şi tineri;
g) egalitatea de tratament dintre bărbaţi şi femei, precum şi alte dispoziţii în materie de nediscriminare.
Personalului angajatorilor stabiliţi pe teritoriul României, care efectuează operaţiuni de transport internaţional, fiind trimis să lucreze pentru o perioadă de timp limitată pe teritoriul unui stat membru al Uniunii Europene, al Spaţiului Economic European sau pe teritoriul Confederaţiei Elveţiene i se aplică prevederile art. 43 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi beneficiază de drepturile prevăzute la art. 44 alin. (2) din acelaşi act normativ.  Adic2 „Salariatul delegat are dreptul la plata cheltuielilor de transport si cazare, precum si la o indemnizaţie de delegare, in condiţiile prevăzute de lege sau de contractul colectiv de munca aplicabil.”

Financiar-fiscal

Ordinul nr. 1301/2015 privind modificarea şi completarea anexei nr. 1 la Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 2.365/2014 pentru aprobarea Procedurii privind recalcularea plăţilor anticipate cu titlu de impozit, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală – ANAF, În vigoare de la 22.06.2015, Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 445 din 22.06.2015

În cazul rezilierii, în cursul anului fiscal 2015, a contractelor încheiate între părţi, în care chiria reprezintă echivalentul în lei al unei sume în valută, începând cu 1 iunie 2015 organul fiscal competent recalculează plăţile anticipate, stabilite potrivit prevederilor art. 82 alin. (1) din Legea nr. 571/2003, cu modificările şi completările ulterioare, la cererea contribuabilului, pe bază de documente justificative.

Proprietate imobiliară

Legea nr. 150/2015 pentru modificarea şi completarea Legii cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, Parlamentul României, În vigoare de la 28.06.2015, Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 459 din 25.06.2015

Noile norme vin să reglementeze probleme ridicate de înregistrarea sistematică (din oficiu) a proprietăţilor imobiliare.

Ordonanţa de urgenţă nr. 21/2015 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, precum şi a art. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase din România, Guvernul României, În vigoare de la 29.06.2015, Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 468 din 29.06.2015

În situaţia în care, după solicitarea documentelor necesare stabilirii categoriei de folosinţă a terenurilor care fac obiectul cererilor formulate potrivit Legii nr. 10/2001, dosarele de despăgubire nu se completează cu informaţiile solicitate, se prezumă următoarele:
a) în cazul terenurilor situate la data preluării abuzive în intravilanul localităţilor de tip urban şi pe care existau construcţii, o suprafaţă de până la 1.000 mp avea categoria de folosinţă curţi şi construcţii;
b) în cazul terenurilor situate la data preluării abuzive în intravilanul localităţilor de tip rural şi pe care existau construcţii, o suprafaţă de până la 3.000 mp avea categoria de folosinţă curţi şi construcţii.
Pentru suprafeţele care excedează limitelor prevăzute mai sus şi pentru care, pe baza documentelor existente, nu se poate stabili dacă se încadrează în suprafaţa maximă prevăzută de lege, la propunerea Secretariatului Comisiei Naţionale, Comisia Naţională invalidează deciziile entităţilor învestite de lege, cu excepţia celor emise în baza unor hotărâri judecătoreşti irevocabile/definitive prin care instanţele au stabilit existenţa şi întinderea dreptului.

În cazul în care, prin documentele existente în dosarul de despăgubire, nu se pot/poate stabili suprafaţa şi/sau descrierea, din punct de vedere arhitectural, a construcţiilor pentru care se stabilesc despăgubiri, se acordă măsuri compensatorii pentru o suprafaţă utilă de 21 mp. Evaluarea se face prin aplicarea valorii minime din grila notarială aplicabilă spaţiilor de locuit din zona respectivă.

Legea nr. 170/2015 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 89/2014 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul managementului situaţiilor de urgenţă şi al apărării împotriva incendiilor, Parlamentul României,În vigoare de la 04.07.2015, Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 481 din 01.07.2015

„Art.30
(1)   Începerea lucrărilor de execuţie la construcţii şi amenajări noi, de modificare a celor existente şi/sau schimbarea destinaţiei acestora, precum şi punerea lor în funcţiune se fac numai după obţinerea avizului sau autorizaţiei de securitate la incendiu, după caz.
… (5) Nerespectarea cerinţelor care au stat la baza emiterii avizului sau autorizaţiei de securitate la incendiu, prevăzute în normele metodologice de avizare şi autorizare privind securitatea la incendiu, atrage sancţionarea conform legii şi pierderea valabilităţii avizului sau autorizaţiei de securitate la incendiu.
(6) Litigiile generate de emiterea şi pierderea valabilităţii avizului sau autorizaţiei de securitate la incendiu se soluţionează potrivit Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare.
(7) În situaţia în care se constată pierderea valabilităţii avizului de securitate la incendiu ori lucrările de construcţii au început fără acest document, inspectoratele pentru situaţii de urgenţă informează autoritatea care a emis autorizaţia de construire, respectiv structurile competente ale Inspectoratului de Stat în Construcţii, pentru a dispune măsurile prevăzute de lege.
(8) Pierderea valabilităţii autorizaţiei de securitate la incendiu şi încălcarea gravă a cerinţei securitate la incendiu care impune oprirea funcţionării ori utilizării construcţiilor sau amenajărilor se comunică la registrul comerţului, prefectului şi instituţiilor publice interesate, în cel mult 48 de ore.»

Art. 301.
(1) La recepţia la terminarea lucrărilor de construcţii aferente clădirilor civile cu săli aglomerate, înalte, foarte înalte, din categoria de importanţă excepţională sau deosebită, de producţie şi/sau depozitare cu suprafeţe desfăşurate de peste 5.000 mp şi risc mare sau foarte mare de incendiu, centrelor comerciale cu suprafaţa desfăşurată de peste 2.500 mp, parcajelor cu mai mult de 100 de locuri de parcare pentru autoturisme, clădirilor de turism având capacitatea mai mare de 50 de locuri de cazare, spitalelor, căminelor pentru copii şi bătrâni sau altor clădiri destinate persoanelor ce nu se pot evacua singure, investitorii sunt obligaţi să solicite în scris şi să includă în comisia de recepţie, în calitate de membru, o persoană desemnată de inspecţiile de prevenire din cadrul inspectoratelor.
(2) Procesul-verbal de recepţie va consemna realizarea măsurilor de securitate la incendiu prevăzute în documentaţia de execuţie fără de care recepţia nu este acceptată.
(3) Obligaţia prevăzută la art. 30 alin. (2) privind autorizaţia de securitate la incendiu trebuie îndeplinită după admiterea recepţiei la terminarea lucrărilor şi remedierea tuturor neconformităţilor.”

Legea nr. 180/2015 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 18/2009 privind creşterea performanţei energetice a blocurilor de locuinţe, Parlamentul României, În vigoare de la 04.07.2015, Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 481 din 01.07.2015

Şi lucrările de instalaţii agent termic (inclusiv contorizare) pot fi cuprinse în programele de îmbunătăţire a performanţei energetice a blocurilor.

Legea nr. 177/2015 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, Parlamentul României, Va intra în vigoare de la 31.08.2015, Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 484 din 02.07.2015

Cheltuielile generate de efectuarea unor lucrări suplimentare faţă de documentaţia tehnico-economică aprobată, ca urmare a unor erori de proiectare, sunt suportate de proiectant/proiectantul coordonator de proiect şi proiectanţii pe specialităţi, persoane fizice sau juridice, în solidar cu verificatorii proiectului, la sesizarea justificată a investitorului şi/sau a beneficiarului în baza unui raport de expertiză tehnică elaborat de un expert tehnic atestat.

Mediu

Legea nr. 149/2015 privind modificarea şi completarea Legii vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006, Parlamentul României, Va intra în vigoare de la 24.07.2015, Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 453 din 24.06.2015

Piaţa de capital

Regulamentul nr. 8/2015 privind agenţii pentru servicii de investiţii financiare, agenţii delegaţi şi pentru modificarea şi completarea Regulamentului nr. 32/2006 privind serviciile de investiţii financiare, aprobat prin Ordinul Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare nr. 121/2006, Autoritatea de Supraveghere Financiară – ASF, În vigoare de la 29.06.2015, Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 465 din 29.06.2015

Diverse

Ordinul nr. 88/2015 pentru aprobarea contractelor-cadru de furnizare a energiei electrice la clienţii casnici şi noncasnici ai furnizorilor de ultimă instanţă, a condiţiilor generale pentru furnizarea energiei electrice la clienţii finali ai furnizorilor de ultimă instanţă, a modelului facturii de energie electrică şi a modelului convenţiei de consum energie electrică, utilizate de furnizorii de ultimă instanţă, Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei – ANRE,În vigoare de la 01.07.2015, Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 451 din 24.06.2015

În termen de 24 de luni de la intrarea în vigoare a prezentului ordin, furnizorii de ultimă instanţă comunică clienţilor proprii, în vederea semnării, contractele de furnizare a energiei electrice emise în temeiul prezentului ordin, care au ca efect încetarea valabilităţii contractelor de furnizare a energiei electrice încheiate în temeiul contractelor-cadru de furnizare a energiei electrice aprobate prin Decizia preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 57/1999, cu modificările ulterioare.

Proceduri judiciare

Decizia nr. 10/2015 privind examinarea sesizării formulate de Curtea de Apel Craiova - Secţia contencios administrativ şi fiscal, prin Încheierea din 11 decembrie 2014, pronunţată în Dosarul nr. 7.752/101/2013, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la interpretarea dispoziţiilor art. 23 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – ÎCCJ, În vigoare de la 25.06.2015, Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 458 din 25.06.2015

Dispoziţiile art. 23 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, se interpretează în sensul că hotărârea judecătorească irevocabilă/definitivă prin care s-a anulat în tot sau în parte un act administrativ cu caracter normativ produce efecte şi în privinţa actelor administrative individuale emise în temeiul acestuia care, la data publicării hotărârii judecătoreşti de anulare, sunt contestate în cauze aflate în curs de soluţionare pe rolul instanţelor judecătoreşti.

Decizia nr. 7/2015 privind examinarea sesizării formulate de Curtea de Apel Piteşti - Secţia I civilă în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la modalitatea de interpretare a dispoziţiilor art. 16 alin. 1 lit. a) şi b) şi art. 17 alin. 3 din Decretul nr. 167/1958 privitor la prescripţia extinctivă, republicat (Decretul nr. 167/1958), raportate la dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, aprobată cu modificări prin Legea nr. 230/2011 (Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009), în sensul dacă introducerea acţiunii pentru debitul principal şi plăţile voluntare, eşalonate în temeiul unui act normativ, efectuate în baza unui titlu executoriu, întrerup sau nu termenul de prescripţie a dreptului material la acţiune şi pentru drepturile accesorii debitului principal, termen ce a început să curgă de la data scadenţei dreptului principal, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – ÎCCJ, În vigoare de la 26.06.2015, Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 461 din 26.06.2015

Plăţile voluntare eşalonate în temeiul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, aprobată cu modificări prin Legea nr. 230/2011, efectuate în baza unui titlu executoriu nu întrerup termenul de prescripţie a dreptului material la acţiune pentru daunele-interese moratorii sub forma dobânzii penalizatoare.

Decizia nr. 15/2015 privind examinarea sesizării formulate de Curtea de Apel Timişoara în dosarul nr. 6.638/101/2014, prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – ÎCCJ, În vigoare de la 24.06.2015, Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 455 din 24.06.2015

Admite sesizarea formulată de Curtea de Apel Timişoara în Dosarul nr. 6.638/101/2014, prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept dacă: "În interpretarea şi aplicarea art. 17 din Decizia-cadru 2008/909/JAI a Consiliului din 27 noiembrie 2008 privind aplicarea principiului recunoaşterii reciproce în cazul hotărârilor judecătoreşti în materie penală care impun pedepse sau măsuri privative de libertate în scopul executării lor în Uniunea Europeană şi a art. 144 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare:
După transferarea persoanei condamnate în străinătate, în vederea continuării executării pedepsei în România, perioada considerată ca executată de statul de condamnare (pe baza muncii prestate şi a bunei conduite) trebuie avută în vedere de statul de executare?
În caz afirmativ, perioada considerată ca executată de statul de condamnare trebuie scăzută din pedeapsa ce se execută sau trebuie recunoscută ca parte din durata pedepsei ce poate fi considerată ca executată pe baza muncii prestate, în sensul art. 100 din noul Cod penal (art. 59 din vechiul Cod penal)?".
În aplicarea art. 17 din Decizia-cadru 2008/909/JAI a Consiliului din 27 noiembrie 2008 privind aplicarea principiului recunoaşterii reciproce în cazul hotărârilor judecătoreşti în materie penală şi art. 144 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, stabileşte că:
După transferarea persoanei condamnate de autorităţile judiciare străine, în vederea continuării executării pedepsei în România, durata de pedeapsă considerată ca executată de statul de condamnare pe baza muncii prestate şi a bunei conduite, acordată ca beneficiu în favoarea persoanei condamnate, de autoritatea judiciară străină, nu trebuie scăzută din pedeapsa ce se execută în România.

Decizia nr. 18/2015 privind Examinarea sesizării formulate de Tribunalul Caraş-Severin - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, prin Încheierea din 27 februarie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 3.786/115/2014, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – ÎCCJ, În vigoare de la 29.06.2015, Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 469 din 29.06.2015

Dispoziţiile art. 15 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, cu modificările şi completările ulterioare, sunt aplicabile în cazul condamnării, prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă, la o pedeapsă privativă de libertate cu suspendarea condiţionată a executării pedepsei, cu aplicarea art. 81-82, respectiv cu executarea în alte condiţii decât cele prevăzute de art. 57 alin. (1) din Legea nr. 15/1968 privind Codul penal al României, republicată, cu modificările şi completările ulterioare

Ordonanţa de urgenţă nr. 24/2015 pentru modificarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, Guvernul României, În vigoare de la 30.06.2015, Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 473 din 30.06.2015

În tot cursul procedurii de cameră preliminară, judecătorul de cameră preliminară, din oficiu, verifică periodic, dar nu mai târziu de 30 de zile, dacă subzistă temeiurile care au determinat luarea măsurii arestării preventive şi a măsurii arestului la domiciliu sau dacă au apărut temeiuri noi, care să justifice menţinerea acestor măsuri. Dispoziţiile alin. (2)-(5) se aplică în mod corespunzător.
În tot cursul judecăţii, instanţa, din oficiu, prin încheiere, verifică periodic, dar nu mai târziu de 60 de zile, dacă subzistă temeiurile care au determinat menţinerea măsurii arestării preventive şi a măsurii arestului la domiciliu dispuse faţă de inculpat sau dacă au apărut temeiuri noi, care să justifice menţinerea acestor măsuri.
În cursul urmăririi penale, arestul la domiciliu poate fi luat pe o durată de cel mult 30 de zile.
Arestul la domiciliu poate fi prelungit în cursul urmăririi penale, numai în caz de necesitate, dacă se menţin temeiurile care au determinat luarea măsurii sau au apărut temeiuri noi, fiecare prelungire neputând să depăşească 30 de zile.
Prelungirea arestului la domiciliu poate fi dispusă de către judecătorul de drepturi şi libertăţi de la instanţa căreia i-ar reveni competenţa să judece cauza în primă instanţă sau de la instanţa corespunzătoare în grad acesteia în a cărei circumscripţie se află locul unde s-a constatat săvârşirea infracţiunii ori sediul parchetului din care face parte procurorul care efectuează sau supraveghează urmărirea penală

Decizia nr. 22/2015 privind examinarea sesizării formulate de către Curtea de Apel Cluj prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept vizând "interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 466 alin. (1) din Codul de procedură penală, în sensul de a se stabili dacă instituţia redeschiderii procesului penal este aplicabilă doar proceselor în care a avut loc o soluţionare pe fond a cauzei (judecata în primă instanţă şi în calea ordinară de atac) sau şi celor care au avut ca obiect soluţionarea unor căi extraordinare de atac (contestaţii în anulare, revizuire) ori alte cereri, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – ÎCCJ,În vigoare de la 02.07.2015, Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 486 din 02.07.2015

Stabileşte că, în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 466 alin. (1) din Codul de procedură penală, obiectul cererii de redeschidere a procesului penal în cazul judecării în lipsă a persoanei condamnate îl reprezintă numai hotărârile penale definitive prin care s-a dispus condamnarea, renunţarea la aplicarea pedepsei ori amânarea aplicării pedepsei, indiferent dacă judecata în primă instanţă sau în calea ordinară de atac este consecinţa rejudecării cauzei ca urmare a admiterii contestaţiei în anulare ori revizuirii.


Niciun comentariu: