miercuri, 16 septembrie 2015

Buletin legislativ 07.09.15-11.09.15

photo By Brennan Ehrhardt, https://unsplash.com/
Financiar-fiscal

Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, Parlamentul României, Va intra în vigoare de la 01.01.2016, Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 688 din 10.09.2015

Câteva aspecte generale

Microintreprinderi

Societatea care realizează la finele exerciţiului anterior venituri impozabile mai mici de 65.000 euro la cursul de la finele exerciţiului, iar ponderea serviciilor de consultanta şi management NU este mai mare de 20% în total venituri poate fi calificată intreprindere
Impozitul pe venitul microintreprinderii este de 3%.
În anumite condiţii, pe o perioadă de 24 de luni poate fi şi de 1%

Impozit pe profit

Se păstrează cota de 16%. În cazul cluburilor de noapte, discotecilor sau cazinourilor, impozitul nu poate sa fie mai mic de 5% din total veniturilor realizate.
S-a majorat plafonul de cheltuieli sociale deductibile la 5% din cheltuileile cu salariile.
Se reduce plafonul pentru dobânda deductibilă la 4%.
La sponsorizări plafonul de cheltuieli deductbile este 0,5% (5 la mie) din cifra de afaceri, fără a depasi 20% din impozitul pe profit.

Dividende

Dividendele plătite de o societate, persoana juridica romana, către o alta persoana juridica română se impoziteaza cu procentul de 16%.
Nu se aplică impozitul pe dividend dacă persoana ce încasează dividendul deţine la societatea afiliată mai mult de 10% din capitalul social pe o perioadă mai mare de 1 an.
Incepand cu 1 ianuarie 2017, impozitul pe dividend va fi în procent de 5%.

TVA
Cota generala aplicabilă începand cu 1 ianuarie 2016 pentru TVA este de 20%.

Se aplică urmatoarele cote reduse:
-   cota de 9% pentru medicamente, cazarea în sectorul hotelier, alimente, servicii de restaurant şi catering.
-  se extinde aplicarea cotei reduse de 5% pentru cărţi, manuale şcolare, reviste şi pentru accesul la evenimente culturale sau sportive, accesul la muzee, case memoriale, târguri sau expoziţii.
- se pastreaza cota de TVA de 5% pentru vânzarea de locuinţe cu majorarea plafonului valoric la care se aplică această cotă de TVA la aproximativ 100.000 euro

Impozitul pe venit

Se menţine contribuţia de 16%.
În cazul salariaţilor deducerile personale se aplică doar celor cu venituri mici.
În cazul PFA se introduce obligaţia de a plăti contribuţiile sociale în cotele generale, indiferent dacă s eplătesc sau nu şi contribuţii în calitate de salariat.
În cazul închirierilor cota forfetară de deducere creşte la 40%

Impozite locale

Impozitul de pe clădiri va fi afectat de faptul că va fi aplicat în funcţie de categiria de folosinţă, şi anume clădirile folosite pentru o întreprindere vor fi impuse majorat.
Dacă nu se face o reevaluare a valorii imobilului timp de 5 ani, se va proceda la mărirea bazei de impozitare automat cu 5%

Accize

S-a abrogat acciza de lux pentru iahturi, auto cu capacitate mai mare de 3000 cm cubi, pentru arme, pentru bijuterii şi pentru confectiile din blanuri naturale.

Procedura de reducere a normei de venit, în cazul activităţilor agricole din 21.08.2015, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală – ANAF, În vigoare de la 09.09.2015, Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 684 din 09.09.2015

Persoanele fizice care desfăşoară activităţi agricole, individual sau într-o formă de asociere, beneficiază de reducerea normei de venit, proporţional cu pierderea înregistrată, în cadrul anului fiscal curent, ca urmare a unor fenomene meteorologice nefavorabile care pot fi asimilate dezastrelor naturale, precum îngheţul, grindina, poleiul, inundaţiile, ploaia abundentă, seceta, precum şi a celor produse de animalele sălbatice, dacă sunt îndeplinite, cumulativ, următoarele condiţii:
a) venitul net se stabileşte pe bază de norme de venit;
b) pierderea afectează peste 30% din suprafeţele destinate producţiei agricole vegetale sau din animalele deţinute, pe fiecare categorie de produse vegetale sau categorie de animale, prevăzută la art. 72 alin. (2) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, din cadrul unei unităţi administrativ-teritoriale;
c) persoana fizică/asocierea fără personalitate juridică a depus formularul 221 "Declaraţie privind veniturile din activităţi agricole impuse pe bază de norme de venit". În declaraţie contribuabilii înscriu suprafeţele destinate producţiei agricole vegetale şi efectivele de animale, fără a se lua în considerare pierderea înregistrată, ca urmare a evenimentelor prevăzute la art. 73 alin. (7) din Legea nr. 571/2003, cu modificările şi completările ulterioare.
Constatarea pagubelor şi evaluarea pierderilor se fac, la cererea persoanelor fizice/asocierilor fără personalitate juridică, de o comisie numită prin ordin al prefectului judeţului/ municipiului Bucureşti, în conformitate cu dispoziţiile art. 73 alin. (8) din Legea nr. 571/2003, cu modificările şi completările ulterioare.


Proprietate imobiliară

Decizia nr. 12/2015 privind examinarea recursului în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Suceava referitor la admisibilitatea acţiunii privind validarea promisiunii de vânzare-cumpărare a unui bun imobil determinat, în situaţia în care promitentul-vânzător are doar o cotă-parte ideală din dreptul de proprietate asupra acestuia, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – ÎCCJ, În vigoare de la 07.09.2015, Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 678 din 07.09.2015

În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 1073 şi art. 1077 din Codul civil de la 1864, art. 5 alin. (2) din titlul X al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, cu modificările şi completările ulterioare, art. 1.279 alin. (3) teza I şi art. 1.669 alin. (1) din Codul civil, în situaţia în care promitentul-vânzător a promis vânzarea întregului imobil, deşi nu are calitatea de proprietar exclusiv al acestuia, promisiunea de vânzare nu poate fi executată în natură sub forma pronunţării unei hotărâri judecătoreşti care să ţină loc de contract de vânzare pentru întregul bun, în lipsa acordului celorlalţi coproprietari.

Concurenţă

Ordinul nr. 514/2015 privind punerea în aplicare a Regulamentului pentru modificarea Regulamentului privind concentrările economice, pus în aplicare prin Ordinul preşedintelui Consiliului Concurenţei nr. 385/2010, Consiliul Concurenţei, În vigoare de la 08.09.2015, Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 683 din 08.09.2015

Prevederile prezentului regulament se aplică operaţiunilor de concentrare economică, atunci când cifra de afaceri cumulată a întreprinderilor implicate în operaţiune depăşeşte echivalentul în lei a 10.000.000 euro şi când cel puţin două dintre întreprinderile implicate au realizat pe teritoriul României, fiecare în parte, o cifră de afaceri mai mare decât echivalentul în lei a 4.000.000 euro. Pragurile valorice pot fi modificate potrivit prevederilor legii.
Noţiunea de concentrare economică include acele operaţiuni care au ca rezultat modificări de durată ale controlului întreprinderilor şi, prin urmare, în structura pieţei, cuprinzând şi operaţiunile care conduc la crearea de societăţi în comun care îndeplinesc în mod durabil toate funcţiile unei entităţi economice autonome. Prin întreprindere, în sensul legii, se înţelege orice entitate economică angajată într-o activitate constând în oferirea de bunuri sau de servicii pe o piaţă dată, independent de statutul său juridic şi de modul de finanţare, astfel cum este definită în jurisprudenţa Uniunii Europene.
Notificarea poate fi efectuată şi în cazurile în care întreprinderile implicate demonstrează Consiliului Concurenţei intenţia de a încheia un acord sau, în cazul ofertei publice, şi-au anunţat intenţia de a face o astfel de ofertă, cu condiţia ca acordul ori oferta planificată să aibă ca rezultat o concentrare economică notificabilă.
Concentrările economice care se realizează prin fuziunea a două sau mai multor întreprinderi trebuie notificate de către fiecare dintre părţile implicate. Pentru concentrările economice preconizate a se realiza ca urmare a lansării unei oferte publice sau a anunţului privind intenţia de a face o astfel de ofertă, notificarea se transmite de către ofertant. În celelalte cazuri, notificarea trebuie să fie înaintată de către persoana, întreprinderea sau întreprinderile care dobândeşte/dobândesc controlul asupra uneia ori mai multor întreprinderi ori asupra unor părţi ale acestora.

Ordinul nr. 513/2015 privind punerea în aplicare a Regulamentului pentru modificarea şi completarea Regulamentului privind analiza şi soluţionarea plângerilor referitoare la încălcarea prevederilor art. 5, 6 şi 9 din Legea concurenţei nr. 21/1996 şi a prevederilor art. 101 şi 102 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, pus în aplicare prin Ordinul preşedintelui Consiliului Concurenţei nr. 499/2010, Consiliul Concurenţei,În vigoare de la 09.09.2015, Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 684 din 09.09.2015

Proceduri judiciare

Hotărârea din 31 martie 2015 în Cauza S.C. Uzinexport - S.A. împotriva României, Curtea Europeană a Drepturilor Omului – CEDO, În vigoare de la 07.09.2015, Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 677 din 07.09.2015, (Cererea nr. 43.807/06)

29. Desigur, posibilitatea apariţiei divergenţei de jurisprudenţă este, prin natura sa, inerentă oricărui sistem judiciar care se bazează pe un ansamblu de jurisdicţii de fond, competente în domeniul lor de jurisdicţie teritorială. Totuşi, rolul unei jurisdicţii supreme este tocmai acela de a regla aceste contradicţii (Zielinski şi Pradal şi Gonzalez şi alţii împotriva Franţei [GC], nr. 24.846/94 şi 34.165/96-34.173/96, pct. 59, CEDO 1999-VII).
30. Or, atunci când cea mai înaltă jurisdicţie se află la originea unor decizii contradictorii care nu se bazează pe niciun motiv întemeiat, devine ea însăşi sursă de insecuritate juridică. O astfel de situaţie este de natură a submina încrederea publicului în sistemul judiciar şi de a aduce atingere principiului securităţii juridice [Beian împotriva României (nr. 1), nr. 30.658/05, pct. 39, CEDO 2007-V (extrase)].
31. În speţă, nu este incidentă necesitatea respectării autonomiei de care se bucură autorităţile judiciare naţionale, în ceea ce priveşte puterea lor de a interpreta dreptul intern, de vreme ce Guvernul recunoaşte că Decizia din 23 mai 2006 este contrară legii interne, jurisprudenţei Înaltei Curţi şi a celei a altor instanţe interne. Curtea arată că nici Înalta Curte, nici Guvernul nu au oferit niciun argument pentru a justifica că decizia litigioasă ar constitui o evoluţie în raport cu jurisprudenţa invocată de reclamantă sau că această decizie se bazează pe fapte diferite care ar fi permis o abordare opusă.
32. Aceste elemente sunt suficiente Curţii pentru a concluziona că, în speţă, aplicarea art. 1 din Decretul nr. 167/1958 a fost arbitrară şi a adus atingere principiului securităţii raporturilor juridice, de vreme ce nimic nu permitea Înaltei Curţi să concluzioneze cu privire la caracterul tardiv al cererii reclamantei, în prezenţa unei norme de drept şi a unei jurisprudenţe suficient de clare în sensul contrar.
33. Prin urmare, a existat o încălcare a art. 6 § 1 din Convenţie.

Decizia nr. 13/2015 privind examinarea recursului în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Constanţa privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 2 alin. (1) lit. f) şi art. 10 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv art. 94 şi 95 din Codul de procedură civilă, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – ÎCCJ, În vigoare de la 11.09.2015, Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 690 din 11.09.2015.


În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 2 alin. (1) lit. f) şi art. 10 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv art. 94 şi art. 95 din Codul de procedură civilă, litigiile având ca obiect acţiuni prin care se solicită de către o direcţie generală de asistenţă socială şi protecţia copilului obligarea unui consiliu judeţean sau local ori a unei alte direcţii generale de asistenţă socială şi protecţia copilului la suportarea cheltuielilor de întreţinere pentru persoane care beneficiază de măsuri de protecţie prevăzute de Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, sunt de competenţa instanţelor de contencios administrativ.

Niciun comentariu: