joi, 11 februarie 2016

Buletin legislativ 25.01.16-29.01.16


photo by Matthew Wiebe, unsplash.com
Financiar-fiscal



Ordinul nr. 371/2016 privind modificarea Ordinului preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 3.698/2015 pentru aprobarea formularelor de înregistrare fiscală a contribuabililor şi a tipurilor de obligaţii fiscale care formează vectorul fiscal, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală – ANAF, În vigoare de la 26.01.2016, Monitorul Oficial, Partea I nr. 56 din 26.01.2016

Este vorba de formularul 020 şi instrucţiunile de completare


Proprietate imobiliară

Ordonanţa nr. 13/2016 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 372/2005 privind performanţa energetică a clădirilor, Guvernul României, În vigoare de la 01.02.2016, Monitorul Oficial, Partea I nr. 68 din 29.01.2016


Clădirile noi, pentru care recepţia la terminarea lucrărilor se efectuează în baza autorizaţiei de construire emise începând cu 31 decembrie 2020, vor fi clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero.

Prin excepţie de la prevederile alin. (1), clădirile noi din proprietatea/administrarea autorităţilor administraţiei publice, care urmează să fie recepţionate în baza autorizaţiei de construire emise după 31 decembrie 2018, vor fi clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero.

În scopul reducerii consumului de energie şi al limitării emisiilor de dioxid de carbon se efectuează:

a) inspecţie periodică, la intervale de 5 ani, la sistemele de încălzire echipate cu cazane care utilizează combustibil lichid sau solid neregenerabil cu puterea nominală mai mare de 20 kW; inspecţia se efectuează şi pentru sistemele de încălzire echipate cu cazane care utilizează alte tipuri de combustibil;

b) inspecţie periodică la intervale de 2 ani, la sistemele de încălzire echipate cu cazane având puterea nominală mai mare de 100 kW; pentru sistemele de încălzire echipate cu cazane care utilizează combustibil gazos, inspecţia periodică se efectuează la intervale de 4 ani.

Pentru sistemele de încălzire echipate cu cazane cu puterea nominală mai mare de 20 kW, indiferent de natura combustibilului şi la care există un sistem de monitorizare şi control al funcţionării acestora, inspecţia se efectuează la intervale de 10 ani."


Ordonanţa nr. 10/2016 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, Guvernul României, În vigoare de la 01.02.2016, Monitorul Oficial, Partea I nr. 68 din 29.01.201




Protecţia consumatorilor

Ordonanţa nr. 9/2016 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 449/2003 privind vânzarea produselor şi garanţiile asociate acestora, Guvernul României, În vigoare de la 28.02.2016, Monitorul Oficial, Partea I nr. 66 din 29.01.2016


Printre modificări reţin atenţia dispoziţii precum:

Produsele de folosinţă îndelungată defectate în termenul de garanţie legală de conformitate, atunci când nu pot fi reparate sau când durata cumulată de nefuncţionare din cauza deficienţelor apărute în termenul de garanţie legală de conformitate depăşeşte 10% din durata acestui termen, la cererea consumatorului, vor fi înlocuite de vânzător sau acesta va restitui consumatorului contravaloarea produsului respectiv.

Termenul de garanţie curge de la data intrării bunului respectiv în posesia consumatorului, inclusiv pentru bunurile noi de folosinţă îndelungată, obţinute prin tragere la sorţi la tombole, câştigate la concursuri şi similare sau acordate cu reducere de preţ ori gratuit de către operatorii economici.



Transport


Ordonanţa nr. 8/2016 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 38/2003 privind transportul în regim de taxi şi în regim de închiriere, Guvernul României, În vigoare de la 01.02.2016, Monitorul Oficial, Partea I nr. 66 din 29.01.2016

Este reglementată profesia de manager de transport de taxi.


Date personale


Decizia nr. 37/2015 privind examinarea sesizării formulate de Curtea de Apel Constanţa - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, în Dosarul nr. 8.392/118/2014, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – ÎCCJ, În vigoare de la 25.01.2016, Monitorul Oficial, Partea I nr. 51 din 25.01.2016


În interpretarea şi aplicarea art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 544/2001 şi art. 3 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 677/2001, numele şi prenumele unei persoane reprezintă informaţii referitoare la date cu caracter personal, indiferent dacă, într-o situaţie dată, sunt sau nu suficiente pentru identificarea persoanei.

În cazul cererilor de liber acces la informaţii de interes public întemeiate pe dispoziţiile Legii nr. 544/2001, atunci când informaţiile de interes public şi informaţiile cu privire la datele cu caracter personal sunt prezente în cuprinsul aceluiaşi document, indiferent de suportul ori de forma sau de modul de exprimare a informaţiilor, accesul la informaţiile de interes public se realizează prin anonimizarea informaţiilor cu privire la datele cu caracter personal; refuzul de acces la informaţiile de interes public, în condiţiile în care informaţiile cu privire la datele personale sunt anonimizate, este nejustificat.



Sentinţa civilă nr. 1929/2013 privind pronunţarea asupra cauzei de contencios administrativ şi fiscal formulate de reclamanta S.C. NIC&;GIL IMPEX - S.R.L., în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Transporturilor, Consiliul Concurenţei şi Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, având ca obiect "anulare act administrativ", Curtea de Apel Bucureşti, În vigoare de la 25.01.2016, Monitorul Oficial, Partea I nr. 52 din 25.01.2016

Anulează punctul 2 teza a doua şi punctul 6 din anexa nr. 2 la Ordinul nr. 1.640/2012 emis de Ministerul Transportului.

2) În funcţie de structura parcului de vehicule utilizat pentru executarea acelei curse sau traseu, se acordă 10 puncte pentru fiecare vehicul aflat în proprietate sau deţinut cu contract de leasing. Vehiculele deţinute cu contract de închiriere nu pot participa la atribuirea traseelor cuprinse în programul de transport interjudeţean.

6) Operatorul de transport rutier va fi depunctat cu un număr de 10 puncte în cazul în care se află sub incidenţa Legii nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, cu modificările şi completările ulterioare.


Proceduri judiciare

Decizia nr. 733/2015 referitoare la admiterea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 341 alin. (6) lit. c) şi alin. (7) pct. 2 lit. d) din Codul de procedură penală, Curtea Constituţională, În vigoare de la 27.01.2016, Monitorul Oficial, Partea I nr. 59 din 27.01.2016


Constată că dispoziţiile art. 341 alin. (6) lit. c) şi, prin extindere, ale art. 341 alin. (7) pct. 2 lit. d) din Codul de procedură penală sunt neconstituţionale prin împiedicarea accesului la justiţie în cazul soluţiilor de renunţare la urmărirea penală.


Decizia nr. 32/2015 privind examinarea sesizării formulate de Curtea de Apel Alba Iulia - Secţia penală şi pentru cauze cu minori, prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea chestiunii de drept vizând interpretarea dispoziţiilor art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – ÎCCJ, În vigoare de la 28.01.2016, Monitorul Oficial, Partea I nr. 62 din 28.01.2016


Admite sesizarea formulată de Curtea de Apel Alba Iulia - Secţia penală şi pentru cauze cu minori, în Dosarul nr. 3.616/243/2014 prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri pentru rezolvarea de principiu a chestiunii de drept vizând interpretarea dispoziţiilor art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României, respectiv:

Dacă noţiunea de "contrabandă" folosită de legiuitor în dispoziţiile art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României în sintagma "cunoscând că acestea provin din contrabandă" se referă la infracţiunea de contrabandă în sensul definit de art. 270 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României sau la noţiunea de "contrabandă" în sens larg;

În cazul în care se stabileşte că textul prevăzut de art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României se referă la infracţiunea de contrabandă, care dintre cele două modalităţi urmează a fi avută în vedere: aceea prevăzută de art. 270 alin. (1) sau aceea prevăzută de art. 270 alin. (2) din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României.

Stabileşte că noţiunea de "contrabandă" utilizată de legiuitor în dispoziţiile art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României, în sintagma "cunoscând că acestea provin din contrabandă", priveşte contrabanda constând în introducerea în ţară a bunurilor sau a mărfurilor care trebuie plasate sub un regim vamal prin alte locuri decât cele stabilite pentru controlul vamal ori introducerea în ţară a acestor bunuri sau mărfuri prin locurile stabilite pentru controlul vamal, prin sustragerea de la controlul vamal.



Curtea Europeană a Drepturilor Omului – CEDO, Hotărârea în cauza Pleşca împotriva României din 18.09.2013, În vigoare de la 28.01.2016, Monitorul Oficial, Partea I nr. 64 din 28.01.2016


47. Curtea constată că, procedând astfel, organele de urmărire penală au furnizat o explicaţie privind circumstanţele care au condus la decesul fiicei reclamantului. Cu toate acestea, Curtea consideră că nu este suficientă avansarea unei ipoteze privind motivele decesului. Este necesar, de asemenea, ca această ipoteză să fie susţinută suficient de probe, astfel încât să nu se mai considere că decesul a survenit în condiţii suspecte (a se vedea mutatis mutandis, Mantog, citată anterior, pct. 68).

48. În această privinţă, Curtea subliniază că reclamantul a fost informat cu privire la ancheta în curs şi că a fost interogat de mai multe ori. Cu toate acestea, cererile sale şi ale fiului său referitoare la administrarea de probe au fost ignorate sistematic (supra, pct. 13, 26 şi 28). Curtea constată că organele de urmărire penală nu au analizat şi nici nu au păstrat hainele şi telefonul mobil al tinerei, cureaua care probabil a fost utilizată pentru spânzurare şi băutura pe care persoana în cauză a consumat-o în ziua decesului. De asemenea, Curtea precizează că examenul medico-legal s-a limitat la a constata cauza imediată a decesului, fără să fi solicitat medicului să valideze sau să infirme din punct de vedere medico-legal teza referitoare la originea rănilor de pe gambă şi momentul în care a fost consumat alcoolul. În plus, nu s-a oferit nicio explicaţie pentru contradicţia identificată de medicul legist în ceea ce priveşte diferenţa dintre lăţimea curelei şi urma lăsată de aceasta pe gâtul tinerei (a se vedea, mutatis mutandis, M.B. împotriva României, nr. 43.982/06, pct. 58 şi 59, 3 noiembrie 2011).

49. În plus, Curtea constată că însuşi prim-procurorul parchetului a considerat că procesul-verbal întocmit la faţa locului, raportul de autopsie şi mărturiile obţinute în cursul anchetei preliminare nu erau suficiente pentru eliminarea numeroaselor îndoieli cu privire la circumstanţele decesului fiicei reclamantului. Or, trebuie să se constate că, în loc să încerce să obţină probe referitoare la faptele în cauză prin intermediul unor expertize şi, după caz, printr-un raport medico-legal suplimentar, organele de urmărire penală s-au limitat la a audia din nou aceiaşi martori, care au reiterat primele lor declaraţii.

50. Având în vedere aceste elemente, Curtea consideră că, prin decizia de a nu da curs cererilor privind efectuarea unor expertize, organele de urmărire penală au împiedicat lămurirea aspectelor neclare care au rămas în dosar după încheierea anchetei. Nu se poate considera că autorităţile interne au permis să se stabilească într-un mod suficient de precis circumstanţele care au condus la decesul fiicei reclamantului (a se vedea, mutatis mutandis, Pereira Henriques, citată anterior, pct. 62, şi Tsintsabadze împotriva Georgiei, nr. 35.403/06, pct. 77 şi următoarele, 15 februarie 2011).

51. În consecinţă, Curtea concluzionează că, în speţă, nu au fost respectate obligaţiile pozitive care îi revin statului pârât în temeiul aspectului procedural al art. 2 din Convenţie.



Decizia nr. 26/2015 privind examinarea recursului în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie privind interpretarea şi aplicarea unitară a legii în materia recunoaşterii hotărârilor judecătoreşti străine penale în vederea executării lor în România, cu referire concretă la posibilitatea recunoaşterii şi executării sancţiunilor/interdicţiilor aplicate de autorităţile judiciare străine al căror corespondent în legea română sunt pedepsele complementare/accesorii, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – ÎCCJ, În vigoare de la 28.01.2016, Monitorul Oficial, Partea I nr. 64 din 28.01.2016


În interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor Legii nr. 302/2004 în materia recunoaşterii hotărârilor judecătoreşti străine în vederea executării lor în România stabileşte că:

Sancţiunile/Interdicţiile aplicate în baza hotărârilor străine de condamnare, pronunţate de autorităţile judiciare ale statelor membre ale Uniunii Europene care au transpus Decizia 2008/909/JAI, al căror corespondent în legea penală română sunt pedepsele complementare/accesorii, nu pot fi puse în executare de autorităţile judiciare române.

Sancţiunile/Interdicţiile aplicate în baza hotărârilor străine de condamnare, pronunţate de autorităţile judiciare ale statelor care nu au transpus Decizia 2008/909/JAI ori care nu sunt membre ale Uniunii Europene, al căror corespondent în legea penală română sunt pedepsele complementare/ accesorii, nu pot fi puse în executare de autorităţile judiciare române, în afară de cazul în care statul emitent solicită aceasta în mod expres.



Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Arbitraj Comercial Internaţional de pe lângă Camera de Comerţ şi Industrie a României din 10.12.2015, Monitorul Oficial, Partea I nr. 67 din 29.01.2016.


Niciun comentariu: