Treceți la conținutul principal

Kim Il-sung (4) - Coreea la război. Cauze

T34 capturat în Coreea. Sursa Wiki
Evenimentul fondator, care a legitimat ca stat atât nordul comunist, cât şi sudul liberal, a fost Războiul Coreean. (1950-1953)
Într-o viziune simplă, caracteristică războiului rece, a unei lumi antagonice grupate în jurul superputerilor, Statele Unite pe de o parte şi Uniunea Sovietică pe de alta, războiul a fost o încercare a Coreei de Nord comuniste de a lua cu asalt Coreea de Sud, liberală.
Lucrurile sunt însă mai compexe.
Kim Il-sung, după cum am văzut, deşi întronat şef al recentului creat stat comunist în nordul Coreei, nu era decât un reprezentant a forţelor de ocupaţie sovietice, cu un trecut de luptător „antiimperialist” îndoielnic, a cărui putere putea fi uşor contestată. Retragerea forţelor militare sovietice în 1948 îl lăsau pe Kim fără principalul pilon al puterii sale. O victorie într-un asalt asupra Coreei de Sud îi putea aduce consolidarea puterii. Deşi sudul era mai puţin pregătit de a purta un război, nordul şi sudul erau în egală măsură angajateîntr-un conflict ideologic şi de propagandă intens, astfel că războiul părea, pentru o buni parte a populaţiei, ca o soluţie a acestui antagonism. Deşi Sudul nu avea planuri de invazieîn nord, schimburi de focuri locale aveau loc permanent, între forţele celor două părţi. Deşi, cu siguranţă a fost utilizat ca un pretext de către Nord pentru declanşa propria ofensivă, atacul forţelor Sudului în peninsula Onjin, o palmă de pământ unde cu greu se puteau stabili poziţii defensive sigure, era real. Nu trebuie uitat că cele două ţări aveau un număr mare de cetăţeni care abia se reîntorseseră din străinătate de unde fuseseră dislocaţi în timpul celui de Al doilea război mondial, persoane care se integrau greu în societatea de după război, şi care furnizau contingente de indivizi radicalizaţi, într-un sens sau în altul, gata să ia parte la orice aventură.
În acest context, Kim Il –sung, în marte 1949 cere acordul liderului sovietic Stalin. Războiul Coreean a fost, nu în mică măsură, un produs al unor factori internaţionali. Stalin nu este de acord considerând situaţia internaţională riscantă. În China încă se purta războiul civil dintre comuniştii conduşi de Mao Zedong împotriva forţelor Kuomintang-ului (naţionalist) lui Jian Jieshi (Chiang Kai-Shek). Deşi erau în curs de retragere, forţe americane încă staţionau în Coreea de Sud.
Însă în cursul anului 1949 lucrurile se schimbă. Comuniştii chinezi obţin victoria şi proclamă Republica Poulară Chineză la 1 octombrie 1949. Evenimentul aducea o importantă concluzie: Statele Unite, deţi susţinuseră pe naţionaliştii chinezi, nu au intervenit militar în sprijinul acestora. Forţele americane s-au retras din Coreea. Mai mult, în documentee timpului, oficialii americani nu numeau Coreea printre statele considerate importante pentru interesele americane. Şi încă mai important, în septembrie 1949 Uniunea Sovietică detona prima bombă nucleară.
Stalin avea şi un alt calcul legat de China. Stalin nu fusese un suporter al comuniştilor chinezi conduşi de Mao în războiul lor pentru preluarea puterii. Din partea sa venise recomandarea ca aceştia să se împace cu Kuomintangul şi să găseasc un modus vivendi în care să împartă puterea. Victorios fiind, Mao Zedong avea o poziţie politică puternică, un prestigiu politic excepţional,  în concluzie putea să ducă o politică independentă de Uniunea Sovietică şi Stalin. Ceea ce desigur nu plăcea liderului de la Kremlin. Atragerea Chinei într-un război care să o antagonizeze cu Statele Unite şi „lumea liberă” în general lega China de blocul sovietic.
În acest context, în aprilie 1950, Stalin transmite acordul său către Kim Il-sung. Precizează că Uniunea Sovitică va acorda numai asistenţă materială (care se şi materializează în livrări masive de echipament militar), însă sprijinul militar direct trebui căutat în China. Şi cum, prin tradiţie, China consideră influenţa sa în Coreea o chestiune vitală, China imediat transferă unităţile din Armata Popuară Chineză, formate din etnici coreeni, estimate la vreo 50.000 de soldaţi, către armata nord-coreeană. Cu tot armamentul din dotare.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Dizolvare SRL (5) - Dizolvare fara lichidator. Model hotarare lichidare si repartizare

Dupa ce s-a hotarat dizolvarea se fac, sub răspunderea administratorului şi contabilului societăţii documentele de lichidare
-       Inventarierea  şi evaluarea elementelor de  natura activelor, datoriilor  şi capitalurilor proprii ale societăţilor comerciale care urmează  să se lichideze  şi înregistrarea rezultatelor inventarierii şi ale evaluării efectuate cu această ocazie;-  Întocmirea situaţiilor financiare anuale, în formatul prevăzut de reglementările contabile aplicabile; -       Achitarea datoriilor societăţii comerciale către bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, precum  şi a celorlalte obligaţii sociale către alte fonduri, salariaţi şi alţi terţi;-       Stabilirea rezultatului lichidării (profit sau pierdere), întocmindu-se contul de profit şi pierdere în formatul prevăzut de reglementările contabile aplicabile;    Se obţin  documentele de la finanţe care atestă că s-au plătit toate datoriile, către stat. Eventual alte documente de plată a datoriilor cătr…

Model decizie avertisment scris

Protecția datelor personale pentru toți

Pentru cei interesați de problematica protecției datelor personale -GDPR, am scris această carte, apărută în format electronic.

O puteți achiziționa aici.

Convenția Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) art. 8 din Convenție garantează respectarea dreptului de viață privată, familie, a domiciliului și a corespondenței. In baza acestei dispoziții Curtea Europeană a Drepturilor Omului a pronunțat hotărâri în legătură cu protecția datelor personale în cazuri în care s-au strîns informații despre viața personală a unei persoane ( cazul Leander contra Suediei http://hudoc.echr.coe.int/eng?i=001-57519)  în cazul interceptării comunicațiilor electronice și telefonice (cazul Klass contra Germaniei http://hudoc.echr.coe.int/eng?i=001-57510) supravegherea la locul de muncă (cazul Copland contra Regatului Unit http://hudoc.echr.coe.int/eng?i=002-2765) utilizarea de sisteme CCTV (Peck contra Regatului Unit) protejarea imaginii unei persoane (cazul Von Hannover contra Germaniei http://hudoc.echr.co…